Odată cu criza refugiaţilor – sau a migranţilor, în funcţie de cum vrea fiecare s-o boteze, românii s-au speriat atât de tare că se vor trezi cu teroriştii la uşă, încât mai că n-au cerut să-i ardem pe rug pe toţi musulmanii din România. Zilele trecute, alte discuţii s-au aprins, deşi, la cum îmi pare, scânteia se aprinde după cum bate vântul. Sau, mă rog, după cum se mai trezeşte câte unul să-njure dumnezeii altora.

Trebuie să precizez din start că eu sunt un necredincios. Cred că Biblia e o carte mişto, un cod de conduită, un set de legi. Cred sincer că, în Europa, creştinismul a fost, timp de 1 500 ani, singurul reper moral al societăţii. Fac paranteza asta pentru că nu vreau să fiu acuzat că înjur credinţa oamenilor, indiferent de confesiune. Fiecare dintre ele are hibele ei.

Videos by VICE

Ultima ceartă sănătoasă pe pe Facebook s-a iscat după ce, săptămâna trecută, două puştoaice purtătoare de hijab au fost bruscate de nişte indivizi cu mintea scurtă. Fetele au fost scuipate şi li s-a tras baticul de pe faţă, fără să socotim că au fost jignite. Brusc, două puştoaice de liceu au fost considerate teroristele supreme.

SĂ ARDEM PE RUG MUSULMANII

Ca pe vremea Inchiziţiei, dacă te iei după românii verzi, ai zice că singura soluţie ar fi aceea de a-i arde pe rug pe toţi necredincioşii în unicul şi adevăratul Dumnezeu creştin. Practic, genul ăsta de intoleranţă nu e cu nimic diferit de genul de intoleranţă practicată de islamiştii din ISIS, pentru care orice necredincios, mai ales dacă-i ateu, trebuie decapitat.

Diferenţa dintre ai noştri şi-ai lor este că ai noştri sunt mai degrabă răi de gură, iar singurul lucru care-i opreşte nu e vreun reper moral, ci ideea că le vor putrezi oasele prin puşcărie şi nu vor mai apuca să iasă în club la agăţat.

Însă musulmani trăiesc în România de sute de ani. Avem o comunitate absolut decentă, vorbitoare de limba română, perfect adaptată societăţii, şi e suficient să ne uităm spre Dobrogea. În acelaşi timp, avem suficient de mulţi arabi în România, mulţi dintre ei veniţi la studii încă de pe vremea comunismului, şi care s-au integrat, la rândul lor, foarte bine.

MUSULMANII DIN JURUL TĂU

Acum, serios, hai să ne uităm la Raed Arafat. Cu toate păcatele lui, a făcut suficient bine naţiei infidele. Şi nu degeaba am zis „infidelă”, Arafat este musulman. Să-l expulzăm înapoi în Siria în care s-a născut! Sau în Palestina din care a venit!

Pe de altă parte, în oraşul meu de baştină, trăieşte un dentist arab. Nici nu mai ştiu când s-a mutat în România. Are vreo trei sau patru copii, nu mai ţin minte, iar doi mi-au fost colegi de liceu – ambii, mai mari ca mine. Cu unul dintre ei m-am întâlnit în Bucureşti, acum vreo zece ani, studia tot Medicina, dacă nu mă înşel. Fiica cea mare s-a dus la Filozofie, la Cluj.

E un exemplu simplu. În lanţul de blocuri în care stau, la un parter, a locuit, ani de zile, un arab căsătorit cu o româncă. Aveau doi copii ultima oară când i-am văzut, iar ea nu purta nici batic, nici hijab. Am avut, la facultate, doi colegi, un palestinian şi-un sirian, care s-au supărat groaznic pe conaţionalii care s-au apucat să ucidă în numele profetului lor.

Citește și: Toate lucrurile aberante pe care le-au pus oamenii în cârca musulmanilor zilele astea

Unde vreau să ajung, de fapt? Musulmanii din România, fie ei şi veniţi în ultimele patru decade în România, s-au integrat suficient de bine încât să nu detoneze vreo bombă pe undeva. Mulţi s-au căsătorit cu românce. Foarte mulţi iau islamul aşa cum luăm noi ortodoxia: Dumnezeu e mare, dar hedonismul e hedonism!, şi, per total, sunt suficient de destupaţi.

TEAMA DE REFUGIAŢI

Nu trebuie să uităm un lucru esenţial: România s-a bucurat de relaţii foarte bune, căci Ceauşescu trebuia să vândă producţia undeva când nu mai avea unde în CAER (nu discutăm aici produsele exportate), cu ţările arabe, iar ţara noastră a fost considerată, timp de zeci de ani, prietenă.

În plus, trebuie să avem în vedere faptul că Siria, ca exemplu direct, a fost o ţară laică, seculară, iar Ana-Maria Caia îţi explică foarte bine cum stă treaba în articolul ăsta de pe blogul ei. Dictatorul Assad a ţinut cât a putut de departe fundamentalismul religios. Mulţi ani de zile, la fel a fost şi Irakul. Ba, hai că plusez, până pe la mijlocul anilor ’70, când a fost impusă legea musulmană după mazilirea şahului, şi Iranul era la fel. Ia de-aici o căutare scurtă, să vezi femei din Iran la plajă, în costum de baie.

Citește și: Toate lucrurile aberante pe care le-au pus oamenii în cârca musulmanilor zilele astea

Lucrurile s-au schimbat în momentul în care ţara a fost devastată de război. Mecanica minţii umane e foarte simplă când ajungi la disperare, iar asta e o explicaţie foarte simplă – şi, evident, foarte simplistă, dar m-aş lungi mai mult decât e cazul – a cât de uşor e să manipulezi nişte oameni ca să lupte pentru tine.

DIFERENŢA DINTRE REFUGIAŢI ŞI TERORIŞTII DIN BRUXELLES

Frica românilor de terorişti este, pe de o parte, validă, însă pe de altă parte, ne uităm mai mult la numărul de morţi şi de răniţi decât la fondul problemei. Şi în cele două cazuri de la Paris, de anul trecut – Charlie Hebdo şi Bataclan, şi la Bruxelles, anul ăsta, teroriştii au fost cetăţeni europeni care au ajuns să lupte în Siria.

Esenţa problemei se regăseşte în politicile proaste – sau, mai bine spus, lipsa politicilor – de integrare a imigranţilor în comunitatea locală. Vorbim de tineri lipsiţi de educaţia seculară tipic occidentală şi vorbim de sărăcie. Toate ghetourile din Bruxelles sau din Franţa sunt rezultatul lipsei politicilor de integrare.

S-au scris tone de text pe tema asta, despre cum tinerii, din cauza sărăciei, se revoltă împotriva sistemului, iar, din cauza discriminării, ajung ca băieţii de cartier din România. Imaginează-ţi, de exemplu, un ghetou bucureştean de ţigani (şi spun „ţigani” pentru că, să recunoaştem, ăsta e cuvântul pe care-l foloseşti) în care puştimea se organizează în găşti când părinţii pleacă la muncă. Hai să ne gândim serios, câţi dintre ei se duc la şcoală când pot să chiulească?

Occidentul nu e vreun paradis, să fim bine înţeleşi. Franţa şi Belgia sunt două ţări scumpe, iar imigranţii care stâlcesc franceza şi mai provin şi din ghetouri sunt la fel de discriminaţi ca romii noştri şi sunt la fel de şomeri ca orice om care nu se poate integra. Să repetăm: oameni neintegraţi, săraci, şomeri, needucaţi.

Însă au acces la internet, ştiu araba din familie, se dau pe net. Nu-i aşa că, în contextul ăsta, e mai uşor de înţeles cât de simplu e să-i manipulezi şi să-i îndoctrinezi că trebuie să se răzbune? Şi dacă mai socoteşti că serviciile lor secrete au demonstrat că sunt varză, ai blend-ul perfect.

RISCUL TERORIST ÎN ROMÂNIA

După ştirile cu puştoaicele cu hijab, au apărut repede şi reacţiile. Şi e foarte bine că au apărut, pentru că riscul terorist în România există. La fel ca-n orice altă ţară. Există şi arabi dubioşi în România, există şi organizaţii islamice suspecte, ba DIICOT chiar a descins, la un moment dat, în sediile Taiba şi Islamul Azi şi pe la vreo 21 de autoproclamaţi imami care fac propagandă islamistă. În Bucureşti, există o singură moschee oficială şi încă vreo 17 case de rugăciune neoficiale. E bună o moschee mai mare care să le înlocuiască pe celelalte, cu risc de îndoctrinare?

În acelaşi timp, să ne amintim că avem servicii secrete cu bugete uluitoare şi să nu uităm că mai sunt şi funcţionale. Ba chiar profită de orice ocazie pentru a anunţa că sunt lăudaţi constant de către serviciile internaţionale. Înainte de orice, e treaba SRI-ului să-i urmărească şi să ne păzească. Şi, după cum putem observa din descinderile DIICOT, nu par să stea degeaba.

DUBLA MĂSURĂ

Pe de altă parte, hai să ne gândim şi la faptul că musulmanii din România nu locuiesc în ghetouri şi că, totuşi, majoritatea lor au afaceri. Hai să nu mai judecăm lucrurile cu dublă măsură. Ne place shaorma de la arabul din colţ, cumpărăm mâncare halal de la măcelăria de peste drum, dar pe ei îi cunoaştem, suntem prieteni, ai noştri nu pot fi terorişti.

Există vreun pericol ca, printre refugiaţi, să intre în România şi terorişti? Foarte probabil. Însă e la fel de probabil ca serviciile româneşti să-şi facă treaba foarte bine. Şi e la fel de probabil ca acei terorişti să fie interesaţi de România strict ca traseu pentru Franţa sau Belgia.

Citește și: Am vorbit cu musulmane care poartă hijab în România, ca să aflu de ce sunt agresate pe stradă

Ah, şi să nu uităm ridicolul situaţiei baticului. Nici n-am primit bine un singur refugiat, că deja ne apucăm să batem toţi musulmanii din ţară? O să ne ducem la piaţă să înjurăm mămăiţele care vând ceapă pe motiv că au iataganul sub batic? Serios, refugiaţii sunt ultima problemă a României.

Avem motive să fim speriaţi de terorişti? Bineînţeles. În acelaşi timp, înainte să devenim fatalişti, ar trebui să ne uităm la context. Trăim, totuşi, în România, ţara în care nu se întâmplă nimic. Nu e dracul chiar atât de negru şi nici bugetul SRI-ului chiar atât de mic. Şi insist pe bugetul SRI-ului mai ales pentru paranoicii care se contrazic singuri când spun că suntem urmăriţi cu toţii, dar le e frică de o mână de musulmani care fug de război.

Altfel, toată lumea poate să stea calmă: în curând, îi ia Turcia pe toţi. Între timp, ce facem? Îi omorâm pe-ai noştri pe motiv că poartă batic şi mănâncă humus?

Urmărește VICE pe Facebook

Citește mai multe despre musulmanii din România:
Imigranții pot fi următorii țapi ispășitori pentru problemele românilor ipocriți
Fotografii cu purgatoriul din Grecia, unde mii de refugiați au rămas blocați
Refugiații nu-ți cuceresc țara, dar sigur ți-o vor schimba