Când viața ia o turnură nasoală, călugărește-te! Prima parte a lunii ăsteia am mâncat relativ haotic și nesănătos, am pierdut vremea și-am abuzat de alcool. Știu, știu, să arunce cu paharul de tequila cel care e fără de păcate etilice. Dar era mai mult de atât. Nu mai eram într-o stare bună.
Aveam în vedere dieta Oshawa (sau macrobiotică) cam din iarnă. Practic, provocarea e să mănânci produse din doar patru cereale (mei, hrișcă, grâu și orez), apă și sare timp de zece zile. Fără alte alimente/condimente, alcool, țigări, băutură sau activitate sexuală. Ce-i drept, mă întâlneam cu propriul trup la o frecvență de care nu pot spune că eram mândru. Există și variante mai light ale regimului, dar știi că eu-s hardcore.
Videos by VICE
Genul ăsta de postire extremă vine de la George Oshawa, inventatorul ei, care era un budist zen. Beneficiile ei ar fi că ți se reechilibrează yin-ul cu yang și alte chestii ezoterice în care eu nu cred. Dar asta nu presupune că totu’ e un mare rahat. Dimpotrivă. O fi doar un fad diet să mănânci numai asta, dar după săptămâni de abuz, poate fi o formă de recuperare.
Am vrut să văd ce mi se întâmplă, în numele jurnalismului. Desigur, nu-ți recomand deloc să faci ca mine, dacă ai probleme de sănătate sau ești copil. Poate că-i ajută pe diabetici sau pe obezi, dar nu mânca doar asta mai mult de-o săptămână jumătate, că probabil faci ceva deficiență.
Am apucat vreo 200 de lei și am tulit-o spre magazinul de naturiste. Înainte, însă, am făcut niște concesii. Mi-am îngăduit să beau și ceai verde pe lângă apă. Chiar dacă nu-s dependent de cofeină, oricum făceam asta zilnic și înainte. În plus, sunt donator de sânge, așadar, nu vreau s-o dau în anemie.
Mi-am permis să adaug suplimente cu fier și vitamina C, mai ales că scorbutul e printre riscurile dietei ăsteia. Iar ținta de zece zile nu știam dacă e așa fezabil, așa că am zis să rezist măcar o săptămână. Înainte de a începe, să se consemneze că-n seara de dinaintea dietei aveam 84,3 kg, cam cu 7 peste idealul meu. Slăbitul era un bonus, dar nu un obiectiv.
Ziua 1: Intrare ușoară în lumea alimentelor fără gusturi intense
Brunch: fulgi de grâu cu tărâțe + apă;
Snack: rondele de orez expandat;
Cină: mei + apă excesiv de sărată;
Cântărit: am uitat.
Încă de dimineață aveam pofte, dar am băgat înainte de prânz un bol de grâu cu tărâțe. Sincer, n-avea gust așa nasol. Urma să aflu că-i cea mai gustoasă opțiune spre dulce din toate mâncărurile, că avea și puțin zahăr. Mă simțeam tot mai bleg, însă.
Seara, mi-am pus fulgi de mei într-un bol cu mult prea multă apă și sare. Toată această clorură de sodiu mi-a dat un kick tensiunii.
Într-un final, a trecut prima zi, și nu mă așteptam să fie așa de ușor. Am tânjit un pic într-un butic chiar și pentru bezele sau nuci, numai gândindu-mă la aromele alea gustoase. O altă chestie pe care mi-am amintit-o odată cu experiența asta: nu gustul, ci textura face 50% din experiența de a mânca!
Ziua 2
Mic dejun: fulgi de grâu cu tărâțe + apă;
Snack: rondele de orez expandat;
De la prânz până seara: fursecuri sărate cu mei expandat și hrișcă;
Cină: orez fiert;
Cântărit (prânz): 83,7 kg.
M-am trezit ușor, dar m-a luat foamea imeditat. Am băgat un bol cu grâu cu tărâțe și apă, dar simțeam cum mă duc naibii. M-am băgat înapoi în pat la puțin timp după. M-am trezit, iar mirosurile de la vecini de cartofi prăjiți mă fac să închid geamul în secunda doi.
Mă simțeam aerian, aveam ochii uscați, și mă luaseră și primele semne de poftă carnală. Am luat un pic de hrișcă decorticată. Gustul, sau mai degrabă pofta, mă ducea cu gândul la semințe de floarea soarelui. În schimb, meiul expandat era aproape identic cu pufarinele, dar fără zahăr și coloranți, cu aftertaste de popcorn.
Cred că beam de două ori mai multe lichide ca de obicei, iar eu chiar beau ăia 2 litri de apă despre care tot te pisălogesc anunțurile la TV.
Am decis să încerc o rețetă simplă de fursecuri sărate. Am pus într-un castron apă, sare, făină și meiul expandat, am amestecat, le-am aruncat pe masă și am frământat puțin. Le-am pus pe o tavă cu foaie de copt, am presărat cu hrișcă și sare.
În timp ce mi se coceau, mă uitam la videoclipul ăsta despre arta de a mânca și de a te simți bine în propria piele, indiferent de masa corporală. În fine, clopoțelul cuptorului a făcut „ding!”, iar fursecurile mele sărate au fost delicioase.
Noaptea m-a trezit o erecție de zile mari. Am lăsat gândul să treacă și am alunecat iar, dar doar până la 4.30, când m-am trezit într-o piscină de transpirație. Visasem că eram un fel de șerif care investiga o crimă, numai pentru a ajunge să fiu măcelărit de o tipă ninja, cu sabie cu tot, care trebuia să-mi fie adjunct.
Ziua 3
Mic dejun/brunch: nu mi-era foame;
Prânz: bol de fulgi de grâu cu tărâțe + fulgi de hrișcă, după care ce-a rămas din orezul de ieri;
Cină: 4 rondele de orez expandat;
Cântărit (prânz): 83,1 kg.
Am învățat cum să-mi echilibrez sarea în hrană. Nu m-am mai simțit chiar așa frânt ca ieri-alaltăieri, în ciuda vremii nasoale. Am umblat prin oraș, iar după ce m-am întors am luat loc pe banca din spatele blocului ca să mai lucrez puțin. Veșnic – și azi – vecinii de la unu își valorifică friptanele, iar eu rezist vitejește mirosului.
Ziua 4
Brunch: două boluri de fulgi de grâu cu tărâțe;
Prânz: hrișcă decorticată prăjită un pic la cuptor;
Snack: bol de fulgi de mei și hrișcă, din păcate mult prea sărat;
Cină: rondele de orez expandat;
Cântărit (prânz): 81,2 kg (fără haine, înainte de duș).
Am lucrat destul de ușor și am fost la un festival de film seara. Chiar dacă până acum m-am obișnuit cu dieta, îmi e dor de gustul mâncării.
Ziua 5
De la brunch și până seara: fursecurile mele sărate cu fulgi de mei și hrișcă decorticată;
Cină: rondele de orez expandat;
Cântărit (seara): 82,2 kg.
Am fost în vizită la bunică-mea, care mi-a făcut fursecuri după aceeași rețetă. Din mănâ de bunică, clar au fost mai bune decât ale mele.
Seara m-am dus cu niște prieteni la un alt film din cadrul festivalului. Era ceva iugoslav, satiric, subersiv și sexo-marxist din ‘71 (înainte ca Papahagi să transforme termenii ăștia în ceva kinky și cool). În numele libertății proletariatului, când am ajuns acasă am zis stop abstinenței sexuale.
Ziua 6
Brunch: fulgi de grâu cu tărâțe + mei expandat + apă;
Prânz: orez sărat fiert;
Snack/cină: rondele de orez expandat;
Cântărit (dimineața): 81,4 kg.
Mirosurile și savorile erau mult mai intense. Orezul avea gust de albuș de ou. Am lucrat, iar seara am fost cu un prieten până în afara orașului, la o tură cu bicicletele. Când ne-am întors, am trecut pe la bunică-mea să iau un cablu și niște sărățele de casă. Îți dai seama că am păcătuit cu juma’ de sărățea. Dar m-am limitat la atât. Senzația de chimion și brânză din ea îmi păreau de câteva ori mai amplificată.
Ziua 7
Brunch: o rondea de orez;
Prânz: bol cu fulgi de hrișcă + mei expandat;
Cină: TRĂDARE!!! (citește mai jos);
Cântărit (după-masa): 80,5 kg
Ziua a șaptea a început cu o oarecare satisfacție că eram aproape să-mi îndeplinesc misiunea.
Pe la prânz, îmi făceam planul pentru ziua următoare. Intenționam să tranziționez încet către o viață culinară normală.
Am eșuat lamentabil.
OK, nu chiar. Dar spre după-masă am ascultat setul ăsta excelent al Orchestrei Operei Maghiare din Cluj la Electric Castle. După ce m-a activat, îmi pregăteam discurile pentru un set al meu. Urma să pun muzică la cheful de deschidere al unui mic festival de artă din oraș.
În acest spațiu mental, îți dai seama că lupul intern a distrus abstinențele mele precum casele purcelușilor. La chef am băut două pahare de vin, dar după două săptămâni fără alcool, eram destul de dezinhibat când am ajuns acasă. Am aruncat într-o tigaie niște ulei de măsline, telemea, spanac, baby carrot și piper roșu, și le-am pus într-o farfurie cu niște paste, farfurie care zici că a coborât ușor din ceruri.
Concluzia
Am aflat că sunt capabil de mai mult autocontrol. Nu simt vreo mare echilibrare a manei, dar cu siguranță m-am simțit mai bine după toată experiența. Nu știu dacă aș recomanda-o la oameni ca dietă de slăbit, cât ca test personal și ca resetare a gustului și a mirosului. A, și am ieșit și foarte ieftin săptămâna asta. Pe lângă banii economisiți din alcool, n-am mâncat nici jumătate din toate semințele și toți fulgii ăștia.
N-ar strica să-ți mai scazi colesterolul rău din sânge. Iar o floră fericită înseamnă un om fericit!
