Articolul a apărut inițial în VICE Canada
Cu toții am trecut prin experiența asta: ești în lift, în holul restaurantului sau pe ultima sută de metri la nunta vărului tău și intră piesa lui Michael Jackson, „Don’t Stop ‘Til You Get Enough”. Corpul tău începe să se miște de parcă ar fi controlat de altcineva și te-ai activat ca de la un shot de espresso intravenos.
Videos by VICE
Se mai poate întâmpla așa ceva în 2019? Asta e întrebarea pe buzele multor fani ai regelui pop, care l-au renegat după premiera documentarului HBO, Leaving Neverland, unde se prezintă presupusul abuz al lui Michael Jackson față de două victime de sex masculin. Până acum, publicul s-a împărțit în două tabere: cei care cred că a făcut-o și cei care-l consideră nevinovat.
Pentru cei care cred cu tărie în mărturiile lui Wade Robson și James Safechuck, pedeapsa lui Michael Jackson e cât se poate de evidentă: să fie șters din playlist. Însă profesioniștii, care depinde de muzica lui Michael ca formă de valută dansabilă, mai ales DJ-ii de nuntă, decizia de a-i șterge amprenta muzicală e un pic mai complicată: e omul vinovat categoric? Nu-i mai difuzăm melodiile de acum încolo, așa cum au făcut-o câteva posturi de radio? Omiterea lui poate afecta afacerile? Iar dacă alegi să pui Michael Jackson la un eveniment, e posibil să superi pe cineva în «momentele sale de glorie»?”
Ca să aflu răspunsurile la întrebările astea, am contactat câțiva DJ profesioniști din Statele Unite și Canada.
Sean Ross
DJ la nunți și cluburi de opt ani
VICE: Ești la o nuntă și ai Michael Jackson în playlistul tău. Cât de importante sunt piesele lui?
Sean Ross: Asta e o întrebare serioasă? E vorba de Michael Jackson, faci ce faci și tot la melodiile lui ajungi. De fapt, e dificil să-l percep altfel decât așa. Ba mai mult, pe lângă nunți, am pus muzică și în câteva cluburi după ce a apărut Leaving Neverland și, sincer, părea ca și cum entuziasmul pentru muzica lui a crescut. Probabil că fanii lui înrăiți sunt mai vocali și înverșunați decât până acum. Deși, când mă uitam prin mulțime, mai observam persoane care nu dansau în semn de protest.
Crezi că e vinovat și, dacă da, o să mai continui să pui muzica lui?
E o întrebare complexă. Amintirile mele cu cine a fost Michael Jackson nu-mi permit să-l condamn. Ca bărbat de culoare, simt și o altfel de luptă. El pentru noi e un idol, iar, de-a lungul anilor, recunosc că mulți dintre noi am acumulat o reticență față de conținutul din media. De fiecare dată când unul dintre eroii noștri este demontat, suntem atenți la oamenii care relatează poveștile și care construiesc aceste narative, iar, de cele mai multe ori, sunt voci albe.
Situația cu R. Kelly e diferită, pentru că femeile de culoare au mărturisit. Spațiul de îndoială e mai mic în comunitățile noastre. Dacă cred că a făcut-o? Păi, să zicem că nu mi-aș fi lăsat copiii cu el. Dacă o să continui să-i ascult muzica? Asta depinde de public, deși sunt mai reticent acum decât înainte.
Maren Hancock
A fost DJ pentru Diplo, CSS, Chromeo, Felix da Housecat, Peaches, Lady Miss Kier (Dee-lite), Stonebridge, și Keoki și lucrează în domeniu de 20 de ani.
VICE: Care este relația ta cu muzica lui Michael Jackson, profesional și personal?
Maren Hancock: Am crescut cu Michael Jackson și cu Prince, adică el a fost pe primul meu poster. Omul a reprezentat generația mea și multe altele. El a fost o parte semnificativă din educația mea muzicală. Ca DJ, și probabil ai mai auzit asta de la alții, când ți s-a golit ringul de dans și trebuie să strângi lume, bagi Michael Jackson. El e salvatorul pentru noi. Probabil că piesa „Don’t Stop ‘Til You Get Enough” e în arsenalul oricărui DJ care vrea să adune lumea pe ringul de dans.
În Leaving Neverland, sunt o grămadă de persoane care nu știu exact ce anume să creadă cu adevărat. Tu ce părere ai tu?
Eu mereu am crezut că Michael Jackson a abuzat băieții ăia. Orice bârfă are un sâmbure de adevăr. Eu sunt feministă și, când m-am apucat de DJ-ing pe la sfârșitul anilor ’90, am știut că o să ajung să pun muzica unor artiști problematici, cum e și James Brown sau Rick James. Eu cred că întrebarea care și-ar pune-o acum un DJ ar fi dacă muzica lui o să creeze disconfort pentru public. Eu m-am împăcat cu ideea asta pentru că îmi place funk-ul. Nu spun că toți oamenii care fac muzică funk sunt groaznici, dar, sincer, Prince e singurul sfânt. Însă, ca DJ de nunți, nu aș pune piesele lui chiar acum, mai ales în prezența supraviețuitorilor de abuz. E ceva declanșator.
Deci unde tragi linie?
Noapte trecută am pus muzică de la 2 noaptea până la 6 dimineața, iar toată lumea consuma droguri și nu cred că era vreo persoană care să dea doi bani pe scandalul lui Michael Jackson. La nunți e diferit. Nu aș pune melodiile lui decât dacă clienții mi-ar cere asta. În funcție de cum evoluează climatul într-un an, o să încep să întreb oamenii dacă e OK să pun Michael Jackson.
În orice caz, nu aș pune nicio melodia care e prea misogină sau rasistă. Nu aș pune de exemplu „A Bitch Iz a Bitch” de la NWA, nimic homofob. Ideea e că îmi plac multe melodii pe care acum nu le mai pun la evenimente. Oricum, ce dracu’, o să continui să ascult Michael Jackson acasă și o să dansez pe piesele lui. Încă îmi place de el și de Rick James și nu aș putea să-mi imaginez viața fără muzica lor. Scuze, o fac la mine acasă, ca să ofensez pe nimeni.
Crezi că putem demonta de tot o persoană ca Michael Jackson?
Da, pentru că am mai făcut-o și cu alți artiști, cu actori cum e Kevin Spacey, și sunt complet de acord, dar pur și simplu nu pot să-mi imaginez cum Michael Jackson ar putea fi redus la acest monstru singular. Îl percep ca pe o parte integrantă din stofa societății și noi ca societate mereu am instigat la astfel de abuzuri, deși acum probabil că nu mai e OK să-i apreciezi public. Cred că trebuie să analizăm mai bine cum cultura noastră stimulează și asistă agresorii.
Care e morala cu care ar trebui să rămână fanii și DJ-ii din aceste dezvăluiri?
Faptul că trebuie să oferim încredere supraviețuitorilor. Chiar cred că unde e fum e și foc și mereu mi s-a părut destul de probabil ca acuzațiile și condamnările să fie adevărate. E foarte trist, dar sper ca asta să provoace niște discuții despre abuzul infantil, opresiune și cum oamenii influenți scapă cu orice pentru că dețin puterea. Suntem o societate care facilitează astfel de lucruri.
Rod McMahon
DJ la nunți de mai bine de 30 ani.
VICE: Consideri că nu ar trebui să pui muzica artiștilor controversați precum Michael Jackson?
Rod McMahon: Pentru noi e o regulă nescrisă că, dacă nu vine din partea clientului, R. Kelly nu se pune. „Ignition” și „Step in the Name of Love” sunt melodii grozave, dar e mai bine să le omiți la evenimente. Însă cu Michael Jackson e diferit, pentru că el nu a fost găsit vinovat, deci există multe speculații în privința vinovăției și inocenței sale. Asta înseamnă că Michael, ca multe alte celebrități, e o ambiguitate și se pare că multe mega-staruri au dezvoltat mecanisme ciudate de a face față faimei, pentru a rămâne sinceri cu felul lor de a fi, fără să creeze o imagine publică negativă. De exemplu, scenariul de abuz dintre Chris Brown și Rihanna e un aspect care merită luat în considerare în alegerile muzicale.
Afectează afacerea în vreun fel dacă omiți muzica unui artist cu un repertoriu muzical universal atât de îndrăgit?
Noi facem cam patru sute de nunți pe an în Toronto și nu avem de gând să luăm vreo decizie în privința muzicii lui Michael. În momentul ăsta, diferă de la individ la individ. Cum e și cu R. Kelly, sunt o grămadă de melodii de-ale lui Michael Jackson care sunt grozave pentru petreceri cu dans, dar asta nu înseamnă că oamenii nu se distrează și fără. Avem o tonă de muzică în repertoriul.
Ivan Sandoval
DJ la nunți de peste 10 ani, în medie cam 45 de evenimente pe an.
VICE: Cât de importantă e muzica lui Michael Jackson din punct de vedere profesional?
Ivan Sandoval: Michael Jackson e un etalon, nu lipsește de la nicio nuntă. Dacă ar fi să estimez, aș spune că opt din zece nunți cer Michael Jackson pe fundal.
Ai văzut documentarul Leaving Neverland? Din punct de vedere personal, ce părere ai față de Michael Jackson?
Din punct de vedere legal, Michael Jackson nu a fost condamnat, așa că acuzațiile rămân la stadiul ăsta. Eu cred că a existat și un pic de răzbunare personală din partea lui Wade Robson, referitor la moșia Jackson. El are un pic de apetit pentru faimă, deși am observat că există un efect domino când un acuzator este tras la răspundere. Rareori e doar un caz izolat, oamenii nu o fac doar o dată sau de două ori, ci dezvoltă un apetit. Michael a avut multe oportunități de a abuza sexual copii, deci te aștepți să fie același efect cu 10 sau 20 de acuzatori care devin publici și își spun poveștile. Totuși, în cazul lui Jackson, câțiva copii au susținut că nimic nu s-a întâmplat. Deci, eu nu vreau să judec, dar, la sfârșitul zilei, ai crede că există mult mai mulți acuzatori. Dar nu pare a fi așa.
Nu ai avea problemele să pui muzica lui în continuare?
Când e vorba de DJ-ing la nunți, sunt de părere că e petrecerea nunții și încurajez mirii să-și facă playlist-uri cu muzica preferată, iar aici includ și liste cu melodii pe care nu le vor. Recent, am fost la o nuntă în care mi s-a cerut să nu pun R. Kelly sau Chris Brown. Nici nu am reacționat, nu-mi pasă.
Dacă am presupune că e vinovat, consideri să ai putea să separi arta de om?
Din punctul meu de vedere, cu toții am păcătuit într-un fel sau altul. Dacă infracțiunile ar impune interdicții morale, atunci l-am demonta și pe Tupac. El a fost condamnat pentru agresiune sexuală și a stat la închisoare. Nimeni nu spune că nu mai pui muzica lui Tupac, Lil Wayne sau Chuck Berry, doar pentru că a făcut sex cu un copil de 13 ani. Ca DJ de nuntă, nu mă pot considera un artist, practic, folosesc muzica altora. Indiferent dacă-ți place sau nu, DJ-ing nu e ceva artistic, ești doar coordonatul petrecerii. Personal, să zicem că dacă l-aș vedea pe Michael făcând asta, ar fi o problemă. Nu aș mai putea separa omul de artist.
Karen Harris
DJ de nuntă în Toronto de zece ani.
VICE: Cum e să pui muzica lui Michael Jackson după toate dezvăluirile din Leaving Neverland.
Karen Harris: Cunosc pe cineva care a fost abuzat de o persoană în vârstă, așa că am ales să nu-i mai pun muzica. Poate o să-mi afecteze un pic evenimentele, dar, din punctul meu de vedere, dacă nu luăm atitudine ca profesioniști, practic îi permitem asta. Asta e părerea mea.
Să înțeleg că tu consideri că el a făcut ce crede lumea că a făcut?
Normal că da. Nu văd de ce acești doi tipi ar minți după atâția ani. Au mai mult de pierdut, iar, dacă le pui cap la cap, se pupă cu acuzațiile anterioare și comportamentul complet dubios al lui Michael. Nu înțeleg de ce e așa de incredibil de crezut. Îmi pare rău, dar eu chiar îi cred.
Din punct de vedere profesional, cât de tare o să te afecteze?
O să se simtă. Nu cred că am avut vreun eveniment în care să nu intre și o piesă de la Michael Jackson. Sunt anumite melodii pe care le pui care binedispune și pe cel mai încordat om, iar „Thriller” și „Don’t Stop Til You Had Enough” fac furori de fiecare dată. Dar, din punct de vedere personal, mi-e greu să-mi imaginez un scenariu în care să nu fiu în stare moral să pun o melodia de-a lui și corpul meu să nu reacționeze. O să dureze ceva timp până să-l elimin complet din sistemul meu intern.
Urmărește-l pe Noel Ransome pe Twitter.
