De ce protestul românilor cu benzină plătită în monede e doar caterincă proastă pentru internet

Ce tineri și nebuni eram în primăvara lui 2020. Și cum zburam cu mașinile pe străzi, că benzina și motorina erau ieftine, iar orice idee să scapi de aceiași patru pereți în care te-a aruncat pandemia era cea mai bună idee. În mai 2020, benzina și motorina erau pe la 4,3 lei.

Acum dacă te uiți pe tarifele de la benzinării deja te iau cu leșin: benzina la peste 8,5 și diesel la peste 9,2 lei. Păi, astea-s prețuri? Din nefericire, și dacă ai, și dacă n-ai mașină, astea-s prețurile și le simți chiar dacă tu stai doar pe trotinetă electrică.

Cum timpul e un cerc plat, românii au ieșit la proteste și-au făcut ca-n vremurile bune: plată în monede (experimentată și-n martie 2022 ca protest față de rușii de la Lukoil) și băgat benzină de un leu sau pe-acolo. Ambele metode sunt extraordinar de stupide și cine apelează la ele n-o face decât ca să se laude pe internet, să-și ia un pic de validare și să ajungă vedetă. Mai mult, plata cu monede arată o lipsă imensă de oarecare îngăduință față de cine e la casă, o persoană care dintr-o dată trebuie să numere niște bucăți de metal doar ca plătitorul să poată filma momentul. Românii au o vorbă bună pentru asta: a te da în stambă. 

La început de 2011 cu un oarecare ecou spre 2012 prețurile au bubuit la benzină și motorină. La acel moment protestul a fost ca acum: plată în monede și blocat pompe. În ianuarie 2011, un șofer a alimentat în Timișoara și s-a bucurat de prezența presei care să noteze următoarele: „Am monetarul făcut la fix. Îs vreo 6 500 de un ban şi restul de cinci şi zece bani. M-am dus la bancă şi le-am spus că vreau să schimb 100 lei.” La rând mai erau și alții cu aceeași idee: monede și plată la găleată. 

În Deva, din același ianuarie 2011, alți șoferi au avut o idee pe care ai auzit-o acum: au alimentat aproape nimic, câteva picături de combustibil pentru care plăteau între 15 și 50 de bani. Schema s-a mai folosit în Călărași, un pic și prin Cluj. Ce să mai, era marele protest degeaba, dar oamenii simțeau că fac ceva, adică veneau cu rezervorul doldora din altă parte, iar la benzinăria în cauză făceau show. 

Atunci, ca acum, a fost un șoc. De unde prin 2007 benzina era la un pic peste trei lei, în 2011 ajunsese la aproape cinci lei și părea că se duce grav către șase, poate chiar opt lei. Șocul era puternic atunci ca acum, mai ales că în 2020 spre 2021 prețul a fost chiar foarte mic, sub un euro, ceea ce nu s-a întâmplat prea des în ultimii ani.

Apoi a venit 2022 atât cu războiul pornit de Rusia cu Ucraina, dar și cu interesul producătorilor de petrol de a-și recupera pierderile. Și uite cum, în martie 2022, a fost un moment de panică legat de prețurile la combustibil că peste noapte sar de zece lei, iar în iunie 2022 motorina deja e aproape de nivelul ăsta. Va fi mai bine? Puțin probabil. Atunci de ce mă trezesc eu să zic că protestul e o idee stupidă? Mă bucur c-ai întrebat.

Protestul în fața unor derapaje e cât se poate de sănătos. Dar nu în orice formă și mai ales nu într-una care nu duce la nimic. La nimic. Stai s-o mai zic o dată: la nimic. E însă o cale ușoară de-a te arăta solidar cu popor, dacă ești o persoană cu oarecare notorietate, sau de a-ți face de treabă prin oraș și de-a te minți pe tine că n-ai stat degeaba pe coteț și-ai ieșit din casă să le arăți că-ți pasă. 

Schema cu „persoană cu notorietate care ține cu poporul” a făcut-o și Dan Negru. A băgat de 1,4 lei și le-a zis-o el: „[...] să le arăt celor lacomi că cel mai greu este să iei puțin atunci când poți să iei mult”. Moment la care petroliștii au zis „hai să-mi fut una ce ne-a zis-o Negru fă-mi loc că mă ia inima” și-au mai turnat niște șampanie Krug Clos du Mesnil Blanc de Blancs 1995 și-au mai întins niște caviar pe pâine ca să se mai calmeze.

Plata cu găleata de monede e stupidă, că cineva trebuie să stea să numere. Și acel cineva e un salariat pe care-l doare la fel de tare că s-a scumpit combustibilul, dar nu e ca și cum el își permite să fie justițiar. Dacă tot crezi că și jandarmii de la proteste s-ar băga la pancarte, dacă n-ar fi la job, gândește-te că și cine-i la casierie pe benzinărie le-ar da foc. Dar apoi tot trebuie să aibă un salariu de undeva.

Cât despre schema cu alimentat puțin și dărâmat petroliștii cu comisioanele bancare, asta-i mai stupidă decât monedele – pe care măcar le vezi și știi că-i greu să numeri așa ceva. Comisioanele sunt procentuale din sumă și stai parcat că tot nu-i falimentezi cu niște lei în plus plătiți la tranzacții. Ce faci e să blochezi o benzinărie și cam atât – ceea ce-i o formă de protest, de înțeles, dar dacă nu se întâmplă în fiecare zi e ca un cub de gheață pe spinarea unui elefant ca să-l răcorești.

Spre deosebire de gaze, România e dependentă de petrol extern în proporție de 70 la sută – peste 32 la sută din Rusia, circa 34 la sută Kazahstan, acest breloc al Rusiei, iar la categoria „și alții” intră Ungaria, Irak și Azerbaidjan. Datele sunt raportate la 2020, conform Eurostat. Bine, asta era situația înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, dar nu s-a schimbat semnificativ în timpul care s-a scurs din martie până acum, doar că înainte de iunie 2022 s-a discutat intens despre embargou asupra importului din Rusia. România avea importuri de petrol între 10 și 24 milioane de tone, dar prin producţia proprie de petrol îşi asigură o treime din necesarul intern de consum. E un avantaj considerabil față de alte țări. 

Dincolo de sursă, ca să faci ceva cu petrolul, ai nevoie de rafinării. România are trei: Petromidia Năvodari (Rompetrol; procesare șase milioane de tone pe an) – petrol din Kazahstan prin KazMunaiGaz; Petrobrazi Ploieşti (OMV Petrom; 4,5 milioane de tone) – petrol românesc, dar nu în totalitate; şi Petrotel Ploieşti (Lukoil; 2,5 milioane de tone) – petrol din Rusia.

Când vine vorba de rafinare, lucrurile încep cumva să capete sens. Ca să înțelegi de ce benzina costă cât costă, trebuie să știi că în prima etapă ai prețul internațional al barilului de petrol brut, adică înainte să fie rafinat și transformat în benzină sau motorină. Nu e unul singur, la nivel global, dar te poți lua după cât costă Brent și West Texas Intermediate (WTI). Teoretic, prețul e ghidat de mâna invizibilă a pieței libere în funcție de cerere și ofertă, dar sigur că e mai complicat de atât.

Extracția e făcută de companii imense, private sau de stat, care vor să facă bani cât încă se mai poate. Pentru ele a picat excelent criza de acum cu Rusia, de după pandemie. Astfel, spre deosebire de alte industrii, cu cât produc mai puțin, cu atât câștigă mai mult – scarcity turbo fin!

În linii mari, prețul litrului de benzină sau motorină înseamnă (cu aproximare): 50–60 la sută înseamnă prețul petrolului, apoi vreo 17 până la 28 la sută (motorina e mai dificil de rafinat) se duce în rafinare, încă 10–12 la sută în distribuție (ca să ai la pompă) și la final sunt taxele. Uite cum se calculează prețul la benzină și motorină în România, ca să faci acest exercițiu de imaginație. De ce exercițiu? Pentru că nu e ca și cum ce-ți dă ție pe foaie se reflectă la pompă. Dar ajută să știi.

Firesc, o să întrebi: de ce când prețul barilului este în scădere, prețurile la pompă cresc? În principal pentru că durează de obicei mai multe zile sau săptămâni. Benzina pe care o cumperi tu astăzi a fost achiziționată la un preț diferit pe bursă, după care a fost rafinată și transportată la benzinăria ta din cartier. Plus lucruri care țin de logistică, taxe și profitul distribuitorilor. Iar prețurile de azi la pompă sunt pentru prețurile de mâine ale petrolului. Și cererea, să nu uit de ea.

Pe tot fondul ăsta, politicienii trag și ei cum pot, adică cu o reducere a prețului. S-au uitat la schema hiperpopulistă a lui Viktor Orbán, premierul Ungariei, cu plafonarea prețurilor și local au zis c-ar merge, așa, vreo 50 de bani reduși din prețul unui litru.

Astfel, de la 1 iulie, prețul va fi compensat cu 50 de bani timp de trei luni. Urale și extaz până când îți dai seama că și Guvernul a făcut-o doar pentru klout. După cum a explicat pentru Europa FM Gabriel Biriș, avocat specializat în fiscalitate și fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor, ce vezi acum la pompă nu e speculă. Și ce face Guvernul e doar praf în ochi. 

„Cred că miercuri dimineața [22 iunie] am avut eu această curiozitate: m-am uitat la cât costă motorina pe bursă fără taxe, este 5,25 de lei pe litru. M-am uitat cât e acciza și TVA la prețul la pompă care e 9,2. Am adunat-o la 5,25 și rezultatul a fost că, din 9,2 lei la pompă, marja pe tot lanțul – de la descărcarea de pe vapor, alimentarea, pe lanțul pe care lucrează zeci de mii de oameni se împart doar 70 de bani pe litru. 70 de bani din 9,2 lei acoperă toate costurile de distribuție, de furnizare, de livrare la pompă, plata salariilor, chiriilor, costurile de finanțare – pentru că toți distribuitorii au și obligația să aibă stocuri de siguranță și asta înseamnă bani blocați și dobânzi.”

Deocamdată, prețurile vor mai crește, apoi vor scădea un pic și tot așa. Nu e deloc bine, dar asta nu înseamnă că un protest cu monede și alimentat cu picături de combustibil ajută la ceva. Același Biriș consideră că nu e relevant prețul petrolului, ci al motorinei pe piețele financiare. Și o compensare a prețului se face cu bani de la buget, dacă se face, că altfel dau firmele faliment – adică oameni în șomaj, oprit activitatea și altele. Iar de la buget ar înseamna pe datorie. 

2022 este și va fi un an dur. Prețurile de la benzinării se vor reflecta în prețuri din magazine și pe tot lanțul ăsta pe care îl numim economie. Măcar la transport mai poți lua altceva alternativ în calcul. E însă garantat că gălețile cu monede nu ajută, nici comisioanele de la plata cu cardul nu cocoșează companii, iar ce mai rămâne e blocarea benzăriilor doar ca semnal de alarmă. Nu există o soluție contra prețului, că altfel ar fi aplicat-o și alții. Cele de până acum sunt doar catalizatoare pentru scandaluri de Facebook și TikTok, poate și niște descărcare ca să nu te ia cu totul de cap realitatea.