Trei artiști români mi-au spus cum poți să faci mii de euro din vânzarea de NFT

Ai auzit vreodată de Beeple? A devenit recent al treilea cel mai valoros artist în viață (după David Hockney și Jeff Koons), după ce un colaj digital de-ale lui a fost vândut prin licitație cu suma record de 69,3 milioane de dolari. Din 2007, de când publică un desen pe zi, Beeple a mai vândut printuri cu arta lui, dar niciodată pe mai mult de o sută de dolari. Deci cum a sărit la milioane? Răspunsul scurt: și-a mutat arta pe blockchain, adică a transformat-o în NFT.

[Divizibil sau indivizibil. Replicabil sau nereplicabil. Fungible sau non-fungible.]

Adevărul e că poți să transformi cam orice într-un NFT (și să încerci să-l vinzi), de la artă digitală la tweet-uri, clădiri virtuale sau bășini. Chiar și meme-urile pot fi transformate în bani, cum a făcut Bad Luck Brian, care a vândut poza care l-a făcut faimos prin 2012 cu 36 de mii de dolari. 

NFT vine de la non-fungible token. Fungible, după definiția din dicționar, înseamnă ceva care poate fi înlocuit sau care poate fi împărțit în subunități interschimbabile.

De exemplu, banii sunt fungible. Poți să schimbi o bancnotă de 10 lei în două de cinci și să păstrezi aceeași valoare. Deci non-fungible e ceva unic, indivizibil, care nu poate fi înlocuit. La o adică, și tu ești non-fungible. 

NFT-urile sunt bunuri unice, care pot fi vândute și cumpărate ca orice alte bunuri, doar că nu au o formă fizică, tangibilă. Se folosesc deja de ceva timp în gaming - de exemplu, poți să-ți cumperi un skin pentru o armă în Counter Strike sub formă de NFT.

Pentru artiștii digitali, NFT-urile sunt mană cerească. Până acum, oricine putea să copieze sau fure o creație digitală - trebuie doar să dai click dreapta, Save as... și te alegi cu o copie perfectă a muncii altcuiva. Din cauza asta, pentru artiști era aproape imposibil să-și protejeze operele și greu să le monetizeze. 

Acum, ei pot transforma o operă în NFT și să-i dea un atribut de unicitate. Funcționează ca un certificat de autenticitate, o semnătură care atestă că într-adevăr, ăla e originalul, valoros indiferent de câte copii ar circula pe internet. 

NFT-urile există deja de câțiva ani, dar până recent au rămas în undergroundul lumii crypto. De câteva luni, însă, piața a explodat, odată ce creatorii de artă digitală i-au realizat potențialul de monetizare și NFT-urile au ajuns în atenția publicului mainstream. 

Unele estimări spun că piața de NFT-uri valorează un miliard de dolari și e în continuă creștere, pe măsură ce vedete internaționale și branduri celebre încep să vândă NFT-uri. De exemplu, artista Grimes și soțul ei, Elon Musk, au făcut milioane din vânzarea de artă digitală ca NFT-uri (nu că ar avea nevoie). 

NFT-urile au pătruns în lumea muzicii prin artiști ca Lil Baby, Aphex Twin, Lil Pump, Deadmau5 sau MF Doom. Trupa Kings of Leon a făcut mai mult de două milioane de dolari din vânzarea ultimului lor album ca NFT.

Nici brandurile de lux n-au rămas pe dinafară. Gucci vinde cu 12 dolari pantofi pe care nu o să-i poți purta niciodată, pentru că sunt virtuali.

În sport, cea mai mare valoare o are NBA Top Shots, o colecție de NFT-uri cu momente celebre din istoria NBA. Cineva a plătit recent peste două sute de mii de dolari pentru un video cu o lovitură celebră a lui LeBron James. Încep să apară colecții de NFT-uri și din fotbalul american sau golf.  

E clar că NFT-urile deschid o nouă cale de a face bani reali din bunuri virtuale, pe măsură ce granița dintre lumea fizică și cea virtuală se estompează.

Procesul prin care transformi o creație digitală în NFT se numește minting. E un termen împrumutat, care la origine desemna procesul prin care o bucată de metal era ștanțată să devină monedă. În cazul NFT-urilor, minting înseamnă că opera digitală primește o „semnătură” care îi atestă unicitatea și autenticitatea. 

Procesul se desfășoară prin blockchain, unde sunt stocate informațiile despre operă, cine o deține și ce tranzacții se fac cu ea. Blockchainul nu e altceva decât o rețea uriașă de calculatoare împrăștiate în toată lumea, care procesează, validează și criptează aceste informații, astfel încât este imposibil să le falsifici. E cel mai sigur sistem de tranzacționare în lumea virtuală.

NFT-urile sunt procesate prin blockchain-ul Ethereum, sistemul prin care se minează și se fac tranzacții cu criptomoneda ether (ETH). De aceea, tranzacțiile cu NFT-uri se fac prin această criptomonedă.

Nu e deloc greu să creezi un NFT. Trebuie să-ți faci un portofel virtual în care să-ți pui niște Ether și să intri pe unul dintre site-urile ca Rarible, care pe lângă tranzacționarea NFT-urilor se ocupă și cu mintingul lor.

Să „mintezi” o creație nu e gratis, însă. Pentru fiecare operă mintată plătești un gas fee, motiv pentru care ai nevoie de ceva Ether în portofel. Gas fee-ul fluctuează constant în funcție de cerere, timp de așteptare și prețul ETH. Poate să fie destul de scump, până la punctul în care devine un obstacol pentru unii artiști. 

Pentru partea asta am vorbit cu trei artiști români care s-au apucat să-și vândă creațiile sub formă de NFT: Wanda Hutira, Vlad Dumitrescu aka Illustrescu și Victor Fota.

Wanda Hutira este art director și ilustratoare. Poate îi știi desenele ei de la începutul pandemiei, care înfățișau cadre medicale ca sfinți și care au generat un festival de hate creștin. 

Propunerea să facă NFT-uri a venit de la un prieten IT-ist: „Primul gând a fost nuuu, nu vreau să cumpăr și nuuu, nu vreau să tradeuiesc. Faptul că mereu am amânat să știu mai multe despre crypto m-a ținut departe de NFT-uri, chiar dacă auzisem de ele.”

Din fericire, Shorty, prietenul IT-ist, împreună cu câțiva tovarăși, erau pregătiți să ducă arta Wandei pe blockchain. 

Zis și făcut. „Arta și tehnologia sunt noua șmecherie. Adică ce, numai Beeple să facă vânzare? Wanda e super skilled pe artă vizuală, iar noi restul avem mereu idei și suntem în zona blockchain-tech de ceva ani deja, așa că am urmărit trendul de când era în fașă”, detaliază Shorty într-o conversație pe Telegram. 

Au lucrat împreună la concept - un set de cărți virtuale de tarot, în care au înlocuit personajele clasice cu figuri marcante din noua lume a pandemiei: Karen, Work from Home Mom, Casiera de la Supermarket, Curierul pe bicicletă. Wanda a creat personajele și animațiile, iar băieții IT s-au ocupat de minting. 

NFT-urile lor au avut succes aproape imediat. Karen s-a vândut cu 2 ETH (aproximativ trei mii de dolari), iar acum noul proprietar o revinde cu 50 ETH.  

L-am întrebat pe Shorty cine le cumpără și de ce și dacă e pur și simplu o chestie de flexing, să te lauzi la prieteni? 

 „Sută la sută e o chestie de flexing. Să cumperi un NFT înseamnă să deții originalul. E ca și cum deții cardul colectibil original cu Maradona din ‘91. Poți sa faci un milion de copii după el, însă unul e primul care a fost «imprimat». Sunt pur și simplu pasionați de collectibles. Noi am observat însă că majoritatea cumpărătorilor sunt de fapt reselleri care fac speculă, dar nu știu dacă cineva a cercetat ca lumea pe tema asta.”

„Habar n-avem. Mulți au Ethereum din trading, alții din minat, alții au primit cadou de la diverse airdrops, alții cumpără pur și simplu din diverse motive. Ținând cont că acum, oficial, piața crypto valorează 1.839.112.481.286 de dolari... Da, sunt foarte mulți milionari în crypto.”

Dar să ajungi la oamenii dispuși să-și cheltuiască crypto-averea pe NFT-uri nu e așa ușor, explică în continuare Shorty. Odată cu valul de popularitate a NFT-urilor, au apărut o mulțime de pseudo artiști care încropesc un desen în Photoshop și încearcă să-l vândă ca NFT, astfel încât platformele de vânzare s-au umplut de spam. 

„E groaznic și pe Instagram. Contează mult și ce activitate ai, ce reach și ce target, dar tot te spamează toți și e greu să obții feature [n.r.: pe conturile mari care promovează artiști]”, completează Wanda.

„În schimb, am dat share la greu pe discords, telegrame și alte cercuri de traderi. Most probably de acolo a sărit iepurele. Acolo sunt oamenii interesați de NFT, care au Ethereum de cheltuit. E foarte important să știi lume din space că altfel cam treci ca spam, chiar dacă arta ta e faină - la câte se mintează each minute, greu greu sa te vadă cineva să te aprecieze”, încheie Shorty. 

Poți vedea colecția de NFT-uri a Wandei aici. 

Victor Fota e un artist bucureștean care pictează în ulei. Picturile lui complexe, în care se joacă cu observațiile proprii despre lume și concepte din știință cu un twist suprarealist, s-au potrivit la fix pe hype-ul NFT-urilor. Așa că le-a digitalizat, le-a augmentat prin animații și, hop, pe blockchain cu ele.  

Cu Victor am discutat despre îngrijorarea legitimă că NFT-urile contribuie la încălzirea globală, chiar dacă, la prima vedere, legătura nu e aparentă. 

„Recunosc că eu inițial m-am băgat cu capul înainte, din FOMO, fără să citesc nimic legat de acest aspect. Am citit după și mi s-a făcut rău un pic”, își amintește. 

Efectul distructiv asupra planetei vine din energia consumată de computerele din blockchain, care procesează fiecare tranzacție cu NFT-uri. Unele estimări arată că minarea de Ethereum „mănâncă” anual cam la fel de multă energie ca populația de cinci milioane a Irlandei. 

Chiar dacă în teorie energia asta ar putea proveni din surse regenerabile, realitatea este că marile ferme de computere care minează criptomonede se află în zone sărace, cu energie ieftină obținută din combustibili fosili. 

„Există multe articole care blamează NFT-urile pentru că dăunează mediului prin consumul excesiv de energie și altele care le iau apărarea. S-au creat două tabere, pro și contra”, explică Victor. 

„Într-adevăr, crypto-ul există de mulți ani și contribuie la încălzirea globală. Dar sistemul Bitcoin este mult mai mare și consumă mult mai multă energie decât cel Ethereum, care este folosit de NFT-uri.”

Unii artiști NFT primesc mesaje de hate pe tema asta. Și Victor a primit unul pe Instagram: „Deci, chiar și cu atâta informație la dispoziție, artistul nu a citit despre impactul asupra mediului? Bravo pentru consumul imens de energie. NOT.”

Dar chiar a citit, se apără el. „Am găsit o grămadă de cifre, toate diferite și speculative. Dacă compari asta cu alți contribuitori ai încălzirii globale, cum ar fi producția de tricouri de bumbac, care poluează în mod semnificativ, având o amprentă mare de carbon, nu mai pare atât de tragic. Și nu văd hate pentru artiștii care fac tricouri personalizate…” 

Totuși, există posibile soluții pentru problema consumului ridicat de energie. Ethereum a intrat deja într-un proces de ajustare tehnologică, prin care trece la un nou sistem de securizare a tranzacțiilor, care folosește cu 99% mai puțină energie. Tranziția ar trebui să fie completă cândva spre sfârșitul acestui an sau anul viitor. 

Poți vedea colecția de NFT-uri a lui Victor aici.

Illustrescu aka Vlad Dumitrescu este un ilustrator bucureștean care a creat o serie de portrete cu zeități inspirate din lumea NFT. 

„Multă lume nu-și dă seama încă, dar pot spune foarte clar că nu este ușor să vinzi NFT-uri. Nu intri mâine pe o platformă, urci o ilustrație și gata, ai facut milionul”, avertizează el. „Mie mi-a luat aproape două luni să înțeleg tot sistemul.”

Are încredere că NF-urile nu sunt doar un moft: „Ăsta va fi noul fel de a remunera artiștii, de a vinde arta, practic eu cred ca NFT și tehnologia blockchain sunt aici să stea”. De aceea, are în plan să facă niște organizare comunitară cu alți artiști interesați de domeniu, ca să se sprijine reciproc. 

„Planul e simplu, încercăm să ne strângem să putem vorbi deschis despre asta, sa facem schimb de experiență, de ce nu să colaborăm pe viitoare proiecte. Avem multe de învățat unii de la alții, atât despre NFT-uri, cat și despre tehnică, concepte, resurse și multe altele.”

În același spirit, Vlad își documentează progresul în lumea NFT pe Instagram și Youtube. Îl mai poți asculta și pe Clubhouse, unde organizează întâlniri pe temă. 

Îi poți vedea colecția de NFT-uri aici.