M-am uitat la un live cu Alexandru Cumpănașu și m-am simțit ca-n tomberonul din OTV

1.11 a.m. arăta ceasul, când am zis să mai arunc un ochi peste Facebook, înainte să trec la somn. Nici măcar n-am avut șansa să mă întreb: „mă iubește sau o iubesc?!”, așa cum obișnuiesc de la grădiniță încoace, când văd că cifrele fac dansul pinguinului pe ceas, pentru că privirea mi s-a conectat instantaneu cu Alexandru Cumpănașu. Dublă coincidență cosmică așadar: mă iubește ea și e și momentul în care EL, candidatul la președinție, își aranjează compulsiv-narcisistic ultimele fire de par, să dea bine la alegători.

Au urmat 42 de minute de live pe Facebook, prezentate ca „o discuție de socializare”. O vorbă de suflet, fără politică și răutăți electorale, cum ar veni. O discuție care m-a catapultat în urmă cu 12 ani, hipnotizat în fața televizorului de senzaționalul Dan Diaconescu, omul care a spălat pe creier o țară întreagă ÎN DIRECT, la ceas de noapte. De la defuncta enigmatică Elodia a mai fost un singur pas până la statutul de lider politic. Așa s-a născut Partidul Poporului – Dan Diaconescu (PPDD) pe care România otevizată l-a trimis în Parlament. După un așa succes răsunător, DD a făcut mișcarea firească: scaunul prezidențial. Această mică incursiune în istoria recentă a țării îți arată că Alexandru Cumpănașu nu face decât să urmeze un drum deja bătătorit, diferă doar canalul de manipulare. Otevizarea dăinuie. GG, DD!

Înapoi pe Facebook. Cumpănașu își pune ochelarii. Îi dă jos. „Mai bine fără”, zice, după care se lasă distras de comentariul care conține un cuvânt din trei litere ce începe cu „J” și-ți aduce cel puțin 20 de puncte la Scrabble.

„E un analfabet care scrie pe-aici”, se irită Alexandru, căruia îi e deja clar: „Dușmanii se activează”. De altfel, tot live-ul ăsta s-a învârtit în jurul ideii de dușmani, de conspirație, de știu tot, demasc tot (cu voia lui Dumnezeu), toate presărate cu oftaturi cabotine. Un live pe Facebook care arată mai bine ce este România decât orice cameră de filmat instalată la saloanele de păcănele.

„Am intrat pentru că oamenii din grupurile de susținere de pe WhatsApp au zis că nu pot să doarmă, că sunt asaltați de întrebări.” Deci, Alexandru este, din nou, salvator, mi-am spus. Poate că n-ar fi rău să le transmită cineva, lui și ălora din grupuri, că își pot dezactiva notificarile. Pentru că altfel, la câte mii de suporteri insistă Cumpănașu că are, mi-e teamă că o noapte nedormită de ei ar paraliza România. S-ar suspenda cursurile în școli și operațiile în spitale, asta ca să fiu și eu dușmănos și să îngroș harfa.

SSShht, gata, a început! PLM, Cumpănașu, mi-a sărit și mie somnul!

Cumpănașu face un MBA în leadership. Are grijă să transmită asta de la început, să fie clar că CV-ul e baban. Că doar așa încep toate discuțiile de socializare nocturnă, cu studiile care te recomandă. Îi place live-ul pe Facebook, îmi dă impresia că e fericit, că dialogul e de fapt monolog. Promite că va face câte un live pe Facebook pe săptămână, dacă va fi președinte. Mi-amintesc că, pe vremuri, DD promitea 20 de mii de euro pe cap de român, la alegerile electorale din 2012. Ba chiar și Dragnea era ceva mai generos, măcar cu gospodăriile din Moldova. Cumpănașu crede că tânăra generație se hrănește doar cu Facebook, ntz. Va trebui să ridice cota.

Întrebarea lui Codruț (pe care l-am simpatizat naiv de la distanță: pace ție, bro!) e singura cât de cât neutră și logică în tot delirul ce avea să urmeze. „Codruț, cine ar putea să facă mai mult pentru tine, dacă nu un președinte de 38 de ani?” răspunde prezidențiabilul cumva logic.

„Voi avea grijă să nu mai fii victima traficului de droguri”, continuă Cumpănașu, care tot uită că un președinte nu e Rambo și că în țara asta, așa cum e ea, DIICOT și alți băieți se ocupă, măcar teoretic, cu asta. Chiar dacă pachetele eșuează pe plajă și toți puștanii fumează ganja în recreație, mă gândesc că până la eradicarea drogurilor ar fi grozav ca tinerii României să nu mai facă autostopul sau naveta să ajungă la școală.

Apropo de educație, stai liniștit! Cumpănașu mai deschide un front și declară război mafiei din Universități. Ca notă de subsol: vezi că dispare Bacul și s-ar putea să dai doar admitere, dacă te vrei student.

„Rețelele ne fură copiii”, decretează proaspătul candidat la prezidențiale. Ar fi ok, dar venită din gura lui, afirmația sună, din păcate, exact ca ambulanța neagră. Rețetele sunt rezultatul corupției. Ignoranței. Pasivității și altor ciume și complicități, după cum s-a văzut în cazul de la Caracal. Cumpănașu nu zice însă toate astea cu subiect și predicat. Sare de la una la alta, cât să te aburească, și reclamă că e interzis la TV. „Cine te-a interzis?” e întrebat. Nu răspunde. Aflu că Alexandra trebuie salvată de urgență și că statul român nu a făcut nici cinci la sută din cât a făcut el, Cumpănașu. E sigur că fata e în viață (o spune de mai multe ori) și că totul e o mușamalizare.

Eu, cocoțat în vârful patului, deja la a treia țigară, mă revolt la telefon mai rău decât pe picamărele muncitorilor de la șosea cărora le doresc scorbut, în fiecare noapte.

Ahmm, poate să nu exploatezi o tragedie și să nu dai speranțe false și apă la moară tuturor conspiraționiștilor? Lista de propuneri și sugestii e lungă și larg deschisă.

„Sunteți mai mulți ăștia care ați intrat să mă încolțiți, de la partide”, își continuă Cumpănașu socializarea din noapte, aia în care discuta lucruri din inimă, nu politică.

„Scapă-ne de corporațiile străine”, se roagă, degeaba, un admirator. Are prioritate următorul internaut, care i-a dat-o subtil cu hate. Alexandru îi răspunde:

Era 2017, la Mamaia, când Alexandru Cumpănașu modera dezbaterea „Solidaritatea între femei” alături de mai-marii Marius Pieleanu şi Victor Ciutacu.

Suspectat așadar de legături bolnăvicioase cu sistemul, anarhistul Cumpănașu mărturisește că are poze cu Dăncilă. Și cu Iohannis și Orban. Și cu Prună și Borc. Și alții și alții, pentru că, nu-i așa, când ești un ONG-ist abonat la bani publici, de ce sa nu mimezi măcar echidistanța?

Alexandru Cumpănașu e convins că oamenii îl iubesc. Și că are o menire supremă pentru țara asta. Aș vrea să spun că sunt simptome ale delirului mesianic de tip Becali, dar nu sunt expert, așa că n-am să mă lansez în afirmații calomnioase. O noapte pe care trebuia sa o petrecem intim, noi și Alexandru, departe de răutate și politică, a fost deja deturnată. Este ora 1.49. Nimeni nu s-a culcat odată cu găinile:

„E panică mare în coteț, dacă dușmanii tăi te dau cu un procent! Eu credeam că n-o să fim în sondaje. În seara asta auzii că suntem și noi, dar nu mai știu pe la ce scor. Dacă cei mai mari dușmani te-au băgat în sondaje, e nasol. Înseamnă că e panică mare în coteț”, se arată sigur pe el cel mai cunoscut unchi din România. „Așa este!” se excită o sectantă. Așa este ce? Care coteț, omule? Ce găini? Bai, poate e limbaj codat pentru terorism sau nu înțeleg eu metaforele la ora asta. Bai, Alex, e aproape două. Despre ce vorbești?

Alexandru cască. E și el om, are nevoie de somn, lipsa de odihnă e kryptonita lui, iată dovada. Alexandru cască din nou, după un „marș de-aici” și după ce îi face „pitifelnici plătiți” pe ăia de-l acuză că nu are nicio poză cu nepoata lui. E demonstrat științific, căscatul e contagios. Casca Alex, casc și eu.

„Mă rog, e o cretină, o nesimțită, pe aici!” sesizează plictisit președintele Coaliției pentru Modernizarea României. „Am poze cu Alexandra, le-am pus și pe Facebook. Mai vrei și altceva? Vrei și cu Irina, sora ei? Cu familia nu vrei?”

Pare că suntem în loop. E 1.53 și abia acum mă întreb ce plm fac și de ce mă uit la mizeria asta. „Mai vorbim mâine, live-ul obișnuit de seară. Noapte bună, dragilor”, vine izbăvirea. Am stat treaz noaptea și m-am uitat la live-ul lui Cumpănașu să înțeleg de ce suntem defecți și cum se poate cineva folosi, fără remușcări, de o tragedie. Am înțeles doar partea a doua.

Peste 40 de mii de oameni s-au uitat la acest live. Alexandru Cumpănașu este președintele Coaliției Naționale pentru Modernizarea României (organizație neguvernamentala) și unchiul Alexandrei, una din presupusele victime ale lui Gheorghe Dincă, acuzat de crimă la Caracal. Din 23 septembrie, este și candidat validat de BEC pentru alegerile prezidențiale din luna noiembrie. Adică a strâns cel puțin două sute de mii de semnături valide. România OTVizată nu e moartă!