Ce se întâmplă cu corpul tău când iei Xanax

De la dealeri adolescenți care vând Xanax contrafăcut pe rețelele sociale la studenți dependenți care folosesc pastilele ca să-și calmeze atacurile de panică, VICE UK investighează consumul tot mai mare de Xanax din Marea Britanie.

Efectele se simt după aproximativ douăzeci de minute. Începi să te simți relaxat, poate un pic somnoros. În funcție de cât ai luat, începe să ți se schimbe percepția. Vederea se încețoșează un pic. Punctul culminant e cam o oră mai târziu. În cazul unei doze mai mari, s-ar putea să-ți fie greu să-ți coordonezi mișcările. Dacă ai luat mult, poți leșina. Chiar dacă ești în stare de funcționare, memoria îți e complet goală.

Dacă ai luat vreodată Xanax, știi deja asta. Dar ce se întâmplă, de fapt, în creierul tău, în timp ce simți toate astea?

Xanax e numele de brand pentru alprazolam, un medicament din categoria benzodiazepine, care se prescriu de obicei pentru anxietate. La fel ca toate medicamentele luate oral, e absorbit în corp prin stomac, trece prin membrana mucoasă și intră în ficat. De acolo, intră în sânge și ajunge la creier. Apoi, trece prin bariere sânge-creier, o membrană care filtrează substanțele periculoase. La fel ca alte medicamente, benzodiazepinele pot trece de această barieră.

Abia în creier lucrurile devin interesante. Benzodiazepinele acționează asupra unor părți din creier numite receptorii GABA-A. Receptorii sunt un fel de butoane care produc diverse efecte. Receptorii GABA-A sunt responsabili cu producerea unui efect sedativ. Acești receptori trebuie să fie activați de neurotransmițători, care sunt substanțe chimice folosite pentru transportul mesajelor în creier. Receptorii GABA-A sunt activați de neurotransmițătorul GABA. Vla Curran, profesor de psihofarmacologie la UCL, descrie neurotransmițătorul GABA ca pe „un fel de frână a creierului. Calmează tot.”

Benzodiazepinele sunt agoniste, ceea ce înseamnă că amplifică efectele receptorilor GABA-A. Alte substanțe, precum alcoolul sau somniferele, funcționează similar, dar cu efecte diferite. Se atașează de receptorii GABA-A și cresc eficiența neurotransmițătorului GABA. Așadar, când iei un medicament precum Xanax, butonul sau receptorul) e apăsat la putere maximă. Receptorii GABA-A sunt concentrați într-o zonă din creier cunoscută sub numele de hipocampus, care e important pentru memorie și e motivul pentru care aceste medicamente te pot face să leșini.

Când e prescris de doctori, Xanax are scopul de a trata anxietatea, care poate fi cauzată de un dezechilibru chimic din creier. În aceste cazuri, Xanax corectează acest dezechilibru. Această experiență poate fi foarte diferită de cea a unui consumator recreațional.

Dr. Cathy Montgomery, psihofarmacolog la universitatea Liverpool John Moores, a zis: „Dacă o persoană se simte foarte anxioasă, are un nivel crescut de adrenalină, care te face să te simți alert și treaz, și o deficiență de GABA. Nivelul crescut de adrenalină și nivelul scăzut de GABA au un impact dublu în creșterea excitației din creier, pe care oamenii o resimt ca pe anxietate. Când iau Xanax, nu vor simți neapărat același tip de efect sedativ greu.”

Bineînțeles, dacă iei Xanax recreațional, probabil te interesează exact acel efect sedativ greoi. Și pentru că nu ai un dezechilibru în creier, fix asta o să simți. Practic, creezi un dezechilibru în creier – același tip de dezechilibru pentru care se prescrie Xanax – dar în cealaltă direcție. Asta lăsând la o parte că Xanaxul contrafăcut care se vinde printre adolescenți poate conține cine știe ce alte ingrediente active.

Pe scurt, corpul tău va face tot posibilul să mențină echilibrul în creier. „Orice substanță iei, creierul tău va încerca s-o regleze. S-ar putea să elibereze adrenalină ca să combată efectul ei”, a zis Montgomery. „Cât timp ești pe Xanax, n-o să observi chestia asta, pentru că medicamentul e mai puternic decât eforturile creierului de a reechilibra situația. Când iei substanța, se eliberează suficient GABA cât să te împiedice să simți anxietate”, a zis Montgomery.

Durează câteva zile până când Xanaxul îți iese complet din corp. Dar efectele sesizabile dispar după câteva ore. Mai întâi, medicamentul se detașează de receptorii GABA-A din creier și e descompus de enzime și de ficat, după care e excretat din corp.

Problemele încep atunci când medicamentul se detașează de receptorii creierului. Efectele sedative încep să dispară, dar creierul tău tot încearcă să-și mențină echilibrul. „Asta poate duce la un comedown serios. Obții efectul advers față de cel pe care îl doreai când l-ai luat”, a zis Montgomery. „Obții o creștere bruscă a activității creierului, care te poate face să te simți anxios. Începi să te simți agitat și nu poți dormi. Unele persoane se simt foarte speriate.”

Aceste sentimente sunt, parțial, motivul pentru care consumatorii de Xanax dezvoltă destul de rapid o dependență de medicament – iar dacă nu aveau probleme cu anxietatea înainte, s-ar putea să aibă de acum. „Consumatorii recreaționali continuă să ia medicamentul ca să-și trateze simptomele de sevraj care se manifestă prin disforie. Și astfel ajung să consume regulat, e un cerc vicios”, a zis Montgomery.

Toleranța la efectele anti-anxietate ale Xanaxului tind să se construiască destul de lent, dar consumatorii care tânjesc la efectele lui sedative încep, de obicei, să aibă nevoie de doze mai mari în doar câteva zile. Dr. Tony O’Neill, lector în psihiatrie la Universitatea Queen din Belfast, a zis: „Benzodiazepinele se prescriu pe termen scurt. Problema e că ai nevoie de doze tot mai mari ca să obții același efect.”

Consumatorii recreaționali, care iau medicamentul în doze mari pe perioade lungi de timp, pot avea simptome de sevraj foarte puternice, care includ insomnie, anxietate, atacuri de panică și greață. Stoparea bruscă a consumului poate declanșa inclusiv atacuri epileptice.

Dacă iei un medicament ca Xanaxul, e important să știi că utilizarea repetată pe termen lung duce la simptome de sevraj într-o perioadă scurtă de timp. „Nu le-aș recomanda oamenilor să ia benzodiazepine mai multe de trei zile la rând, fie că sunt prescrise sau nu de doctor”, a zis Curran. În orice caz, la fel ca în cazul tuturor drogurilor, singura modalitate de a evita complet riscurile e să nu consumi deloc. Unul dintre cele mai semnificative pericole ale Xanaxului e că studiile tind să se concentreze doar pe consumul în doze prescrise. „Nu știm aproape nimic despre efectele consumului recreațional”, a zis Montgomery.