Tot răul pe care ți-l face mâncarea de Paște și nu doar din cauza kilelor

Recunosc că eu mănânc mai bine de Paște decât de Crăciun, dar eu sunt printre acei puțini români care chiar se dau în vânt după carnea de miel și nu o înlocuiesc cu porc sau cu vită. În plus, și o zic fără falsă modestie, eu știu și cât să bag în mine, am o limită pe care nu mi-o impun eu, ci stomacul meu, astfel n-aș fi rămas la 55 de kilograme o viață întreagă.

Nu trebuie să fii un mare filosof al nutriției ca să-ți dai seama că măsura este în toate, chiar și-n masa aia bogată de Paște. Eu îți dau ca exemplu meniul meu festiv, așa cum arată el de când mă știu.

Asta merge o zi, două, apoi ar fi bine s-o schimbi cu carne de curcan sau de vită, căci mielul poate fi fraged și gustos, dar e adevărat că pică greu, consumat trei zile consecutiv. Dar asta e ceea ce a observat stomacul meu.

O părere mai avizată și documentată o are antrenorul și specialistul în nutriție Cornel Moca, pe care l-am rugat să ia la mână toate preparatele tradiționale de Paște și să-mi arate ce e bine și ce e rău în a le consuma. În discuția noastră am pornit, bineînțeles, de la premisa că aceste mese îmbelșugate în familie sunt, de regulă, hipercalorice, consumul de alcool este crescut, iar aceste combinații nesănătoase duc la disconfort și indigestie. În plus, activitatea fizică este redusă spre zero, ceea ce înseamnă că aduni de șase – șapte ori mai multe calorii decât într-o zi normală, când nu este sărbătoare.

Ce spune nutriționistul: „În cazul persoanelor sănătoase se pot consuma două, maximul trei ouă pe zi, iar în cazul celor cu probleme hepatobiliare, maximum un ou, și doar pentru că e Paștele. Nu în ultimul rând, trebuie să ții cont și de vopseaua pe care o aplici pe ouă, care la rândul ei poate fi dăunătoare sănătății. Drobul, comparativ cu alte alimente de Paște, nu pot spune că e atât de nociv. Dar eu recomand să fie alcătuit din maximum două treimi organe și o treime legume verzi. Dacă ingredientele sunt fierte, pot spune că are nutrienți, la care se adaugă și verdețurile din compoziție. Dar și acesta trebuie consumat cu moderație.”

Ce spune nutriționistul: „Carnea de miel e un aliment acid, așa că se recomandă să fie consumată cu alte alimente alcaline precum salata și legumele fierte sau gătite pe grătar. Astfel, datorită conținutului de fibre, se previne constipația și se aduce un plus de alcalinitate și nutrienți organismului. Iar carnea de miel se prepară și ea pe grătar sau se fierbe. Nu se prăjește! Dat fiind că mănânci mai mult decât necesarul zilnic de kilocalorii de care ai nevoie, te vei îngrașă, iar preparatele de Paște nu doar că-ți vor afecta silueta, ci și starea generală de sănătate. Trebuie reținut că ce vedem în oglindă este rezultatul acțiunilor noastre. Mănânci mult și ai și un metabolism mai lent? Atunci organismul va depozita mult mai rapid sub formă de grăsime.”

Ce spune nutriționistul: „Dulciurile sunt hipercalorice, bogate în grăsimi și glucide, această combinație fiind greu de digerat. Mai mult, pasca, cozonacul, prăjiturile sunt mult mai periculoase decât carnea de miel, de aceea nu se recomandă consumul după masă, ci la o distanță de câteva ore și în cantități mici. Majoritatea oamenilor consumă dulciuri imediat după ce au terminat drobul, friptura etc. Treaba asta duce la disconfort, balonări, aciditate gastrică, reflux gastroesofagian, stare generală de rău și multe alte probleme.”

La nivel de ținut kilogramele departe să zicem c-am rezolvat-o, dar am vrut să aflu ce zice și un medic despre toată nebunia asta culinară. Asta și pentru că la Urgențe medicul te preia și încearcă să te pună pe picioare dac-ai băgat prea multe „bucate tradiționale”.

Doctorul neurochirug Dan Benția mi-a explicat că, pentru a avea o activitate cerebrală normală, creierul are nevoie de un aport echilibrat între nutrienți, aidcă lipide, proteine, glucide și vitamine. Orice exces și orice modificare a acestui echilibru într-un sens sau altul, carență sau exces, va produce un dezechilibru în funcționalitatea creierului și sistemului nervos. Și cam asta se întâmplă la masa de Paște.

„După perioada postului, românii au tendința să consume cantități exagerate de alimente și alcool, iar asta cauzează probleme gastro-intestinale și devierea fluxului sanguin după mesele copioase în tubul digestiv, cu scăderea aportului sanguin la nivel cerebral. Această scădere la persoanele cu irigație sanguină cerebrală precară, precum persoanele cu arteroscleroză cerebrală, devine importantă și riscantă în același timp”, mi-a spus medicul. Mai e vorba și de vinul ăla roșu care merge atât de bine cu drobul și friptura de miel. Asta atunci când oamenii se opresc la vin și nu combină și cu un coniac mic înainte de masă și o vișinată sau o țuică sau un whiskey sau de toate. Și poate că n-ai nevoie să ți-o mai spună încă cineva, dar cu alcoolul e grav.

„Chiar și consumul exagerat ocazional de alcool duce la o pierdere mare de neuroni, nu mai vorbim despre efectele pe termen lung ale consumului cronic, care duc la afectarea gravă a creierului: atrofie corticală”, a adăugat medicul Benția. Asta fără să mai iei în calcul efectele asupra ficatului.

Moderația e cuvântul de bază, iar în cazuri extreme ar trebui, totuși, să te duci la medic. Iar când vine vorba de extrem, medicul mi-a spus că orice dereglare observată la nivelul tensiunii arteriale sau glicemiei, dar și dureri de cap, amețeli, vertij, tulburări de mers, tulburări de vedere, stări de vomă etc. trebuie verificate rapid de către un medic. Astfel, poți preveni apariția unor afecțiuni grave ale sistemului nervos.

Știu, totul pare trist și-ți pare rău că nu poți spune: „mai pot și cozonac!”, dar ideea e că nu trebuie dus totul la extrem. Și suntem în cea mai bună perioadă în care să nu poți spune că nu știai. Practic, n-ai pe cine să dai vina c-o iei razna cu mâncarea.