Artista transdisciplinară Ani Liu a lucrat în domeniul științei și al tehnologiei și asta i-a oferit ocazia de a explora intersecția dintre cercetare, cultură și implicațiile tehnologiilor noi. În prezent, își dă masterul la MIT Media Lab și lucrările ei sunt ce ea numește „narațiuni speculative”.
Liu a reflectat mult la rolul corpului feminin în istoria politicii și a controlului patriarhal. Dar au fost două momente care i-au atins o coardă sensibilă: în luna octombrie de anul trecut, când a auzit înregistrarea penibilă în care Trump încuraja hărțuirea femeilor și în luna ianuarie, când Trump a semnat o acțiune executivă care reinstaura legea care le intrzice ONG-urilor străine care primesc finanțare americană să mai vorbească despre avort. Aceste momente au inspirat-o să investigheze forțele îmbinate care ne formează percepțiile despre gen și felul în care acestea creează o iluzie subiectivă a normalității. Această investigație a culminat cu cel mai recent proiect al ei: „Controlarea spermei cu puterea minții: Femeile lovesc înapoi.”
Videos by VICE
Citește și: O artistă face bannere sfâșietoare din mesaje de despărțire
Proiectul lui Liu e un performance în care ea folosește un aparat EEG (o interfață între creier și computer care măsoară activitatea electrică generată de gânduri) pentru a direcționa mișcarea spermatozoizilor pe o axă XY. Printr-un proces numit galvanotaxare, în care mișcarea organismelor unicelulare și a altor celule e influențată de un câmp electric, sperma – pe care Liu a colectat-o de la soțul ei – înoată spre un electrod pozitiv la 12 volți pe centimetru, într-un circuit sub un microscop. Prin schimbarea electrodului înainte și înapoi, spermatozoidul înaotă la stânga sau la dreapta; această activitate e proiectată într-o cameră, pe care Liu o capturează video.
Liu, care a făcut personal design-ul circuitului, a fost inspirată, inițial, de oameni de știință care foloseau deja acest proces pe parameci, un alt organism unicelular. „Arta seamănă mult cu știința”, a zis Liu. „Ai o ipoteză și vrei să știi ceva despre lume și tot experimentezi până când îți iese.”
Introducerea videoclipului lui Liu sună așa: „Un corp nu e un corp. A devenit un obiect controlat politic.” Am vorbit cu Liu despre ce a inspirat-o să-și utilizeze creierul pentru a controla spermatozoizii și despre drepturile reproductive ale femeilor de azi.
Citește și: O artistă a realizat portretul Papei din prezervative
BROADLY: Ce te-a inspirat să începi acest proiect?
Ani Liu: Videoclipul ăla viral cu Donald Trump care zicea cum apucă femeile de păsărică sau cum le poate face orice pentru că e faimos. Am ascultat înregistrarea de multe ori pentru că m-a enervat atât de tare și a fost un catalizator pentru arta mea. Mi s-a părut oribil că a zis ceva atât de groaznic, care obiectifică femeile, și tot a fost ales președinte.
Așadar, m-am gândit: Cum am putea schimba metaforele și peisajul cultural în care operează bărbații și femeile și să dezvăluim absurditățile puterii și ale corpurilor în politică?
Proiectul pare mai liniștit și introspectiv decât lucrările altor artiste precum Barbara Kruger, pe care ai numit-o o altă inspirație pentru proiect. A fost intenționat?
Materialitatea proiectului era deja foarte încărcată – utilizarea de spermă într-un proiect despre feminism – așa că am vrut să păstrez o estetică sterilă, de laborator. Am lucrat și cu o muziciană, Wendy Eisenberg, ca să creez muzică pentru proiect. Așadar, există această juxtapunere între o estetică foarte curată, fără context, și ceva plin de personalitate, cum e vocea ei.
Ca artistă și cercetătoare care abordează acest subiect, îmi dau seama că domeniul feminismului e deja foarte încărcat și am vrut să folosesc o estetică și o comunicare mai – nu știu dacă obiectivă e cuvântul potrivit – dar ceva care să reflecte neutralitatea științei și a informației. Și am folosit muzica pentru a aduce și emoție.
Citește și: Cine este cea mai cool femeie din muzică
Din punct de vedere vizual, proiectul nu face referiri la Trump sau la ONG-urile internaționale afectate de decizia lui. Ce mesaj speri să transmiți cu acest proiect?
Proiectul în sine e ciudat și interesant, un pic SF: o femeie controlează mișcarea spermatozoizilor cu ajutorul creierului. Biologic vorbind, e aproape un determinism: sperma se mișcă mereu spre ovule – așa funcționează biologia noastră. În peisajul nostru cultural, sperma a fost întotdeauna folosită ca material semiotic – de exemplu, în pornografie – pentru a indica dominarea.
Eu am combinat arta cu știința și estetica de laborator ca să provoc această teorie fundamentală și să prezint ceva aparent imposibil. Sper să fie luată ca o metaforă pentru orice alte teorii pe care le luăm de-a gata în societate.
Am vrut să păstrez mesajul destul de general, pentru că nu e vorba doar de impactul președinției lui Trump asupra femeilor. Cred că în toată lumea există guverne patriarhale și vreau să vorbesc despre o problemă generală, nu despre Statele Unite.
