Fotografii cu femeile din Nepal care sunt exilate când sunt pe stop

În zona rurală din Nepal, tradițiile mor greu. Chaupadi e o practică străveche în care femeile la menstruație sunt alungate din căminele lor și stau în adăposturile animalelor.

Majoritatea pot empatiza cu durerile și starea de disconfort ale menstruației. E greu să ne imaginăm că poate fi și mai rău.

Videos by VICE

În Simikot, o regiune îndepărtată a Nepalului, unele femei sunt date afară din căminele lor și trimise să stea în adăposturile animalelor, numite goth-uri, pe durata menstruației și până la 20 de zile după naștere. Această practică, bine înrădăcinată în cultura lor, se numește chaupadi.

Humla este una din zonele cele mai inaccesibile, la o altitudine foarte mare. Am zburat până acolo cu o aeronavă Otter, prin văi înguste și pe lângă munți înalți înzăpeziți. Cu un rânjet pe față, pilotul a făcut o întoarcere bruscă și a aterizat pe o bucățică mică de pământ, chiar pe creasta muntelui. În afara unui traseu de câteva zile prin munți, bucățica asta de pistă e singura modalitatea de a ajunge în comunitatea izolată din Simikot. Oamenii de aici trăiesc dintr-o agricultură de subzistență și un minim de comerț cu Tibet. Izolarea, sărăcia și condițiile aspre ale mediului montan fac supraviețuirea o ocupație permanentă.

Soarele himalayan a transformat zăpada într-o mocirlă maronie și mirositoare, un mix de excremente ale animalelor și zăpadă topită. Am coborât ușor până în vechiul sat al comunității Dalit, o castă inferioară săracă, care venerează și zeii hinduși, dar și pe cei locali. Izolarea geografică păstrează aceste tradiții aproape intacte.

O ceață densă s-a lăsat pe gothurile satului și tot ce se vedea erau ecranele aprinse de la telefoane. Aproape 12 adolescente stăteau pe podea, infofolite cu pături. Atmosfera era cea de o petrecere în pijamale. Fetele puneau pop nepalez pe telefoanele lor și cântau sau bârfeau. Eram pe-acolo ca să filmez un documentar despre Nepal, iar când a venit sunetistul meu, au început toate să chicotească și să-l tachineze cu iz de flirt, până când a trebuit să plece.

Romali, o fată de 16 ani, mi-a zis că „a trebuit alungat”, apoi a început să râdă, clar un mișto cu subînțeles. Mi-a spus că aceste gothuri le folosesc toate fetele la menstruație, pentru că sunt mai în siguranță. Violul e o problemă serioasă pentru fetele care practică chau, deoarece multe femei dorm singure și neprotejate. Fetele erau adunate în jurul unui foc și tușeau din cauze fumului care se aduna. Romali ne-a invitat să mergem să strângem lemne cu ea, a doua zi. Femeile nu sunt primite în casă pe durata menstruației, așa că de cele mai multe ori ajung să facă muncă fizică, de exterior.

Pentru a strânge lemne, trebuie să cobori pe o cărare super înclinată direct într-un canion. Împrejurimile simikot-ului au fost defrișate de oamenii care parcurgeau distanțe lungi, ca un combustibil. Fetele cărau lemnele în niște coșuri imense, cel puțin cât greutatea lor. Astfel de trai are repercusiunile lui: fac femeile mai vulnerabile la probleme de sănătate, gen boli respiratorice, prolapsuri, și coloane vertebrale îndoite de la greutățile cărate. Media de viață a femeilor de aici e de 53 de ani.

Multe femei obișnuiau să nască în goth, chestie care a dus la o mortalitate infantilă destul de mare. Dar o localnică moașă, Gita Lama, explică că asta s-a schimbat datorită unei campanii din partea guvernului, în care femeile primesc 10 lire dacă nasc într-o clinică locală. Dar în loc să se ducă acasă, Laxmi s-a dus direct în goth. Ea ne-a spus: „Dacă naști o fată trebuie să stai mai mult în goth. Băieții sunt mai importanți și te poți reîntoarce acasă mai repede. Am născut un băiat, așa că-s fericită.”

Condițiile erau jalnice, pentru ea și copilul ei. Se ghemuia pe o podea îmbibată în bălegar de măgar și se chinuia să aprindă un foc. S-a făcut atât de mult fum încât translatorul nostru aproape s-a înecat. Cu ochii înlăcrimați, Laxmi se plângea: „Din cauza fumului mă doare capul și am hainele mereu murdare. E foarte inconfortabil.”

Ne-a spus că soțul nu vrea ca ea să stea în goth, iar atunci când am întrebat-o de ce mai practică chau, răspunsul ei a fost simplu:„Dacă nu practicăm religia, zeii se supără pe noi. Nu avem ce să facem decât să-i venerăm”. Laxmi a scos un cuțit destul de mare de sub pătură și l-a ținut deasupra focului, cu reflexiile flăcărilor în lamă: „Așa mă apar eu și pe copilul meu. Spiritele rele intră și îmi rănesc copilul”, ne spune ea speriată.

Femeile ca Laxmi întâmpină pericole mai mari decât strigoii. Nepal este considerată țara cu cea mai mare rată de mortalitate infantilă. „Cel puțin 2-3 femei mor în fiecare an în timpul sau după naștere”, ne spune Gita Lama pe un ton exasperat. „Noi sfătuim femeile să se ducă la spital, dar sunt multe care aleg să rămână în goth”.

Citește și: Am vorbit cu femeile din familia mea despre ce foloseau în loc de tampoane în România comunistă

Laxmi a făcut prima ei baie de la naștere, la cinci zile după. A trebuit să se spele afară în zăpadă, pentru era considerată impură. Ne-a spus că e conștientă de pericolele de sănătate. „Dacă ignorăm sfatul doctorului putem supraviețui, dar dacă nu îl ascultăm pe D-zeu, atunci El ne va pedepsi. D-zeu e mai puternic decât omul”.

Mi-am imaginat că chaupadi e un simpton al unei sociețăți patriarhale care subjugă femeile. În realitate, e vorba despre superstiții, deși am putea crede că astfel de superstiții au fost create pentru a reprima femeile. Gita Lama m-a asigurat că e vorba de socri. Ei hotărăsc cine stă afară în frig.

Schimbarea e grea în Simikot. Deși nu toate femeile practică chaupadi, cultura acestui obicei este transmisă și întipărită prin povești și mituri. Cel puțin în momentul de față, exilul menstrual și post-natal va continua și în secolul 21.