„Știu că planul e să creștem iarbă, dar asta nu înseamnă că va fi o petrecere continuă”, spune Christoph Rossner în timp ce merge înaintea mea spre intrarea unui buncăr nuclear părăsit, din sudul regiunii germane Allgäu.
Din 1956 până în 2003, buncărul făcea parte din baza militară Memmingen, punctul de unde NATO plănuia să lanseze arme nucleare în cazul în care Războiul Rece ar fi degenerat. Acum e abandonată, dar nu pentru mult timp, atât timp cât Christoph Rossner reușește să facă ceva în privința asta. Antreprenorul de 47 de ani vrea să transforme buncărul în cea mai mare plantație de canabis din Germania, plan în colaborare cu guvernul bavarez.
Videos by VICE
Din martie 2017 s-a legalizat canabisul medicinal eliberat pe rețetă în Germania. Rossner vrea să profite de noua lege și să devină principalul crescător de marijuana medicinală din Germania. Ambițiile lui nu sunt neapărat bazate pe deziluzia opulenței, legalizarea a deschis o piață cu un potențial enorm. Centru German de Monitorizare a Drogurilor și Abuzului de Droguri (DBDD) a descoperit că doar în 2015, aproape cinci milioane de germani au fumat canabis cel puțin o dată pe an, iar ăștia sunt doar oamenii dispuși să recunoască.
Buncărul nuclear, unde Rossner speră să pună bazele imperiului său e o structură intimidantă, de 50 de metri în lungime și 15 metri în înălțime, cu burlane de aerisire ca într-o cetate medievală. „Cred că plantele noastre o să fie destul de în siguranță aici”, zâmbește Rossner.
În timp ce treceam printr-una dintre ușile masive, de 175 de tone de oțel ranforsat, opt metri lățime și aproape un metru grosime, aceasta emite un sunet gălăgios și mecanic. De acolo, trecem printr-o altă ușă, până când ajungem în atrium principal. Orice potențial angajat al companiei lui Rossner, Bunker PPD, va trebui să-și lase bagajele și hainele în urmă atunci când va intra în clădire, să se schimbe în salopetă și să i se scaneze amprentele. Guvernul german a conceput aceste măsuri de securitate pentru a reduce șansele ca vreun produs să părăsească ilegal laboratoarele.
Rossner mă conduce prin fosta încăpere a echipajului și centrul de control radio. Tavanul e făcut din cinci metri de beton ranforsat. Spațiul pare îngrădit și sufocant și ai senzația că trebuie să te ghemuiești, când te plimbi pe aici.
Vezi și documentarul ăsta despre iarbă:
Viitoarea fermă de canabis va face parte dintr-un studiu de cercetare a efectelor diferitelor soiuri de marijuana medicinală și dezvoltarea standardelor calitative pentru fiecare. Cercetarea va fi întreprinsă în parteneriat cu Technical University of Munich și The University of British Columbia din Vancouver, Canada.
Pe parcursul studiului, Rossner speră să prescrie canabis crescut în buncăr pentru 150 de pacienți. Dacă cercetarea și producția necesară de marijuana este aprobată de Federal Institute for Drugs and Medical Services și Consiliul Federal de Narcotice din Germania, Bunker PPD, ar putea începe să aprovizioneze clienții cu iarbă medicinală din martie 2018.
Rossner crede cu vehemență în puterea vindecătoare a ierbii. Pe când avea 18 ani el a suferit un accident la umărul stâng, care a fost zdrobit de o grindă de oțel în timpul uceniciei sale la o companie de mecanică industrială. El fuma ca să amelioreze durerea cronică cu care rămăsese în urma accidentului și încă mai face asta și în ziua de azi. Singura diferență este că acum își procură legal iarba. „În caz că te întrebai, sunt high acum”, recunoaște el.
În 1994, Curtea Federală Constituțională din Germania a dat o lege prin care indivizii pot avea în posesie o cantitate mică de canabis, între cinci și zece grame, depinde de regiune. Pe la sfârșitul anilor ’90, Rossner a profitat de cererea în creștere și a amenajat ilegal o „farmacie de iarbă”. Clientela lui a crescut constant, incluzând și pacienți de cancer sau artrită. Până la urmă a ajuns și poliția la el, iar în 2000, el a fost condamnat la cinci luni de închisoare și patru luni de terapie.
Acum că iarba medicinală este legală în Germania, autoritățile estimează că țara va avea nevoie de aproximativ 2000 de kilograme de iarbă pe an până în 2021, pentru a furniza adecvat fiecare pacient. Din punctul lui Rossner de vedere, el consideră că oficialii subestimează structural cât de mulți vor recurge la iarbă în punctul în care este legală. El estimează că Germania va fi nevoită să producă de șase ori cantitatea asta, mai bine de 12 tone de iarbă.
Am coborât și mai adânc în criptă. E destul de dezolant aici, un sentiment amplificat de desenele pe pereți, făcute cu ani în urmă de soldați plictisiți. Am trecut pe lângă un spațiu plin de galerii de mărimea unor containere. Conform planului, aici chimiștii vor clona soiuri foarte potente de canabis. Furnalul industrial de lângă spațiu era odată folosit pentru a distruge materiale toxice la temperaturi de 900 de grade celsius, dar aceste crematorii militare vor fi folosite pentru a arde orice surplus de canabis, o altă condiție impusă de stat.
Dar Rossner mai are mult până să ajungă acolo. În timp ce ieșim din buncăr și înapoi la lumina zilei, el îmi spune că avocații lui pregătesc un proces împotriva Institutului Federal pentru Droguri. Agenția impune ca potențialii producători de marijuana medicinală să demonstreze că au mai crescut, procesat și livrat cel puțin 50 de kilograme de canabis în ultimii trei ani. Ținând cont că a fost ilegal în Germania să crești iarbă până acum, Rossner nu poate înțelege cum guvernul se așteaptă ca cineva să fi făcut deja asta, cu atât mai puțin să prezinte dovezi.
În timp ce așteaptă ca autoritățile germane să aprobe planul său, Rossner verifică competiția. În Statele Unite, un număr de companii americane cumpără sistematic producătorii mai mici, o dinamică care s-ar putea extinde și prelua piața germană. Deși laboratorul încă nu există, Rossner îmi spune cu vehemență că el nu poate fi cumpărat. El vrea să facă asta după propriile condiții, în propriul lui buncăr nuclear.
Citește despre mai multe ferme legale de marijuana:
Vizită la o fermă de cannabis
O privire asupra industriei ierbii din Canada
Am vorbit cu fiul lui Bob Marley despre afacerea cu iarbă pe care o dezvoltă într-o fostă închisoare
