În București, malurile lacurilor sunt pe cale de dispariție deși, teoretic, legea prevede protejarea lor. Apa Colentinei are o salbă care numără zece lacuri, plus încă cinci în afara orașului. Majoritatea au ajuns fie proprietăți private, iar în locul lor au fost construite cocioabe sau terase dubioase, fie sunt niște ruine aflate într-o stare avansată de degradare. În ambele cazuri, accesul pentru pietonii care vor să se relaxeze la o plimbare în aer liber a devenit imposibil. Iar chestia asta e îngrijorătoare, mai ales în condițiile în care Bucureștiul are doar 21,4 metri pătraţi de spațiu verde pe cap de locuitor, sub standardele Uniunii Europene, care prevăd minimum 26 mp/locuitor. L-am întrebat despre asta pe geograful și meteorologul Andrei Ioan Bergheș, care a studiat situația lacurilor bucureștene și a documentat-o pe larg în cartea sa Arhiva de geografie.
VICE: Cum stă Bucureștiul, din punct de vedere al spațiilor verzi?
Andrei Bergheș: Bucureștenii se-nghesuie pur și simplu în trei parcuri mai răsărite: Herăstrău, Tineretului și Titan. Asta-i realitatea pe care o observ zilnic, pe unde merg. E drept că există și alte parcuri, ceva mai mici, sau simple grădini, dar suprafețele lor sunt neglijabile, în comparație cu cele trei amintite. În rest, Bucureștiul are doar „frânturi” de spații verzi, unele dintre ele total inaccesibile pietonilor, însă trecute în registru ca atare.
Videos by VICE
În ce stare sunt lacurile bucureștene, la ora actuală?
Starea lacurilor bucureștene este una excelentă… dacă ne referim la suprafața acvatică și atât. Adevărata problemă o reprezintă malurile, mai precis întreținerea lor. Există o tendință de dispariție din domeniul public a malurilor Colentinei.
Concret, care-i problema cu malurile?
Nu sunt amenajate.Teoretic, ar trebui să existe alei pentru pietoni. Să aibă măcar câțiva metri, să fie dotate cu coșuri de gunoi și iluminat public, la fel ca-n parc. O simplă studiere și măsurare, cu aplicația Google Earth, îți arată că, din totalul de 73,3 km de maluri, numai 53,8 sunt accesibili. Adică 73,3%. Iar spațiul amenajat pentru plimbări este chiar mai mic, 19,2 km. Adică doar 26% din totalul de kilometri. Situația salbei de lacuri a Colentinei este alarmantă și-am documentat-o pe larg într-un studiu încorporat în prima mea carte.
Ce lacuri stau cel mai prost?
Lacul Străulești este cel mai inaccesibil dintre toate. E nasol de tot, sunt gunoaie peste tot, iar zona de protecție e o ruină. Lacul Tei stă extrem de prost, la rândul lui. N-ai cum să intri pe mal, pentru că porțiunea aia, care ar fi trebuit să fie pentru promenadă, e ocupată de vile, cluburi, restaurante sau piscine care s-au extins pe domeniul public. Lacul Grivița, de exemplu, e semi accesibil. Nu are amenajări pietonale, dar sunt câteva intrări, poți să te plimbi oarecum. Lacul Băneasa, la fel, e aproape inaccesibil. Cam aceleași situații sunt și la lacurile Fundeni și Pantelimon.
De când există situația asta?
Tendința asta a luat avânt după ’90. În perioada interbelică și comunistă, porțiunile din jurul lacurilor erau amenajate ca ștranduri și zone de agrement. De altfel, încă mai există urme ale amenăjărilor din timpurile alea. Pe la Plumbuita și Fundeni, de exemplu.
Cum s-a ajuns aici?
Totul pleacă de la nepăsarea autorităților și de la faptul că majoritatea proprietarilor ignoră legile care reglementează categoriile de folosință ale terenurilor din jurul lacurilor bucureștene și limitele zonelor de protecție în jurul albiilor minore. Aici e vorba de Legea Apelor și de Planul Urbanistic General al Municipiului București. Concret, legea spune că un număr de metri de la oglinda apei trebuie lăsat liber, pentru promenadă. Numai că proprietarii nu țin cont de regulile astea și prelungesc gardurile despărțitoare dintre proprietăți până la apa din lac. Metoda e foarte convenabilă pentru cei care o practică: economisesc material de împrejmuire (lacul devine o limită naturală), câștigă în suprafață, controlează sectorul de lac la care sunt riverani și îngreunează astfel accesul hoților pe proprietate.
Ce-i de făcut și cine ar trebui să facă?
Primăria Bucureștiului ar trebui să se ocupe de asta. Ar trebui să ia lacurile la rând, să observe problema și apoi să treacă la treabă. Dar autorităților nu le pasă de problema asta, pentru că nu-s interesate financiar. Ar costa extrem de mult amenajarea malurilor, pentru că trebuie făcute exproprieri, ca-n orice situație. Iar exproprieri abia se fac pentru proiectele importante, de infrastructură, gen poduri, pasaje sau autostrăzi. În plus, exproprierile astea sunt greu de făcut, pentru că există case de protocol sau complexe de agrement care au fost construite tocmai pentru că au ieșire la lac, că altfel nu existau. Deci, până la exproprierile pentru lacuri mai avem de așteptat.
Sunt șanse să se rezolve pe viitor?
Nu știu sigur ce va fi pe viitor. Momentan știu că există un proiect de telegondolă peste lacuri. Numai că ăsta-i un proiect de agrement, doar pentru admirat, ca să zic așa. Pentru mișcare în aer liber, la spațiu verde, nu ajută. Aș vedea, dacă nu toată, că e complicat de realizat, măcar jumătate din salba de lacuri bucureștene să fie amenajată cum trebuie, pe modelul de la Herăstrău. Deocamdată, însă, nu am auzit de niciun proiect pe tema asta.
(Text de Ionuț Axinescu)
Vezi mai multe fotografii de Cristian Munteanu pe site-ul lui sau pe pagina sa de Facebook.
Urmărește VICE pe Facebook:
Citește mai multe despre București:
Am fost prin ștrandurile din București, ca să aflu care e cel mai bun
La pescuit în centrul Bucureștiului
Cum să faci grătar în București
