Povestea lui Alvarez, vloggerul român pe care viața din online l-a aruncat în depresie

Viața bate vlogul este o emisiune în care vloggeri români își împărtășesc poveștile de viață, adică îți arată că oricât de mulți urmăritori au și oricât de multă faimă au căpătat, sunt tot oameni și trec prin bullshit-uri ca și tine: de la părinți alcoolici și bullying la droguri și avort - subiecte care sunt în continuare considerate tabu în societatea românească. Anul trecut a fost primul sezon, pe câțiva ți i-am prezentat aici - Alpaca Legion, Miru și Radu Constantin. Acum, că a început al doilea sezon , o să vezi în fiecare miercuri poveștile de viață ale unor vloggeri ca Max, frații Munteanu, Dia și Pain de la 5Gang, precum și alți oameni mișto.

„Vreau să promit că o să răspund la toate întrebările sută la sută sincer” cu asta a început interviul Alex Alvarez. A împlinit 20 de ani pe 5 aprilie și se prezintă ca „vlogger, artist și comediant pe TikTok”. Acum doi ani a realizat că odată ce s-a lăsat pradă online-ului, n-a mai știut cine e și ce-i place. Asta l-a dus la o criză de identitate și la depresie.

Am vrut să văd care e limita dintre viață personală și online în era vlogging-ului. Mai ales cum privește lucrurile o persoană care s-a apucat de Youtube de la 16 ani și care-și petrece cel mai mult timp pe platformele online.

VICE: Despre ce-o să vorbești în episodul din Viața bate vlogul?
Alex Alvarez: Eu nu prea am avut ocazia să vorbesc despre mine, prin ce-am trecut sau despre slăbiciunile mele. Tot timpul am considerat că dacă o să fac asta, oamenii o să mă creadă slab. Cred că e nevoie ca oamenii să înțeleagă totuși povestea din spate și prin ce-a fost nevoit un artist să treacă pentru a ajunge în punctul în care îl vezi tu. Că nu e doar din întâmplare.

La ce vârstă ai început să-ți transformi viața într-una publică?
Eu îmi doream să fac asta de pe la 12-13 ani sau chiar mai repede, dar n-am avut posibilitatea. N-aveam un calculator bun, n-aveam bani și toate lucrurile de care aveam nevoie. Nu reușeam nici să-mi conving părinții să mi le cumpere. Până la un moment dat când s-a întâmplat o tragedie la mine în familie și ai mei erau pe punctul să se despartă. Atunci, fiind situația mai sensibilă, am reușit să-l conving pe tatăl meu să-mi cumpere un calculator mai bun spunându-i că am nevoie de el pentru viitorul meu. Primul meu video a fost acum patru ani.

Cum s-a raportat familia ta la faptul că de la o vârstă fragedă ai intrat în lumea online?
Prima dată nu m-au crezut și nici nu înțelegeau ce fac. Dar ușor-ușor am crescut în urmăritori și am început să apar la televizor, apoi să vină și niște bani. Atunci au înțeles că e ok ce fac. Spre exemplu, când eram mai mic, mi-au spus să tratez vlogging-ul ca pe un hobby, că am alte lucruri mai importante de făcut.

Eu vedeam asta fix ca jobul meu de viitor. Aveam perspective diferite, dar i-am ajutat să înțeleagă, în timp, și acum mă susțin necondiționat.

Cum ai realizat că nu mai știi cine ești?
Am realizat asta acum doi ani. A fost groaznic și eram tare dezorientat. Nu mai știam dacă oamenii mă plac pentru cine sunt eu sau pentru ceea ce arăt. Nu mai știam dacă am prieteni adevărați. Am intrat în depresie, a fost o perioadă nașpa tare. De-aia am simțit nevoia de ajutor din exterior și-am început să merg la psiholog.

De ce crezi că s-a întâmplat asta?
Asta am aflat destul de recent. Din cauza faptului că primeam foarte multe etichete de la oameni care nu erau în conformitate cu ceea ce însemn eu. Eu mereu am luat destul de personal criticile, chiar dacă știu că nu e bine asta. Încerc să n-o mai fac și să văd doar partea pozitivă din critici, ce pot învăța din ele.

Poți să-mi dai un exemplu în care ai luat o decizie influențat de părerile oamenilor în online, chiar dacă nu erai confortabil cu ea?
Mi-a fost destul de greu să iau decizii personale pe Youtube. Tot timpul căutam un fel de validare de la alte persoane. Ideile mele le catalogam drept proaste din start. O perioadă foarte lungă, la fiecare video, trebuia să-mi găsesc validare ca să-l postez. Dacă îl arătam cuiva și zicea că e bine, îl postam. Dacă zicea că e nașpa, nici nu-l mai consideram potențial de postat. Mi-e greu să vorbesc despre asta până și cu psiholoaga, darămite public.

Ai mai avut momente în care ai simțit că ai dezvăluit prea mult din viața ta personală urmăritorilor?
Da, la început când m-am apucat de Youtube, am fost printre primii care și-a expus relația pe internet. Îmi formasem o imagine de „eu plus cealaltă persoană”. Chiar dacă cealaltă persoană putea să nici nu existe. Mi-a dăunat pentru că la un moment dat m-am despărțit de ea și nu știam ce să fac. Oamenii îl voiau pe Alex plus persoana aia.

După despărțire, m-am simțit dator să le dau și explicații. Lucruri cu care nu sunt neapărat ok, dar tot eu m-am băgat în ele. În același timp e și bine să expui trăirile tale pentru că oamenii pot să învețe din asta. E 50-50.

Cum te ajută acum psihologul?
M-am dus la psiholog cu ideea de a învăța mai multe lucruri despre mine. Voiam să văd care sunt motivele din spatele multor comportamente sau reacții de-ale mele. Am vrut să văd rădăcina problemelor. Dacă înțeleg lucrurile astea, pot mai ușor să trec peste ce mă macină pe interior.

Ai avut prieteni care ți-au spus că nu te mai recunosc sau apropiați care să-ți reproșeze că te lași influențat de lumea online?
În perioada aia, cea mai nașpa din viața mea, nici nu prea mai aveam prieteni. Eram singuratic, simțeam nevoia să mă închid și să reflectez asupra trecutului. La cunoscuți intrau doar părinții și iubita mea. Ai mei erau super stresați pentru că vedeau că sunt într-o depresie, dar mai mult m-au încurcat: văzându-i pe ei așa, mă stresam și eu mai tare.

Dacă cineva te întreba atunci „cine ești?” ce le-ai fi răspuns?
Nimeni. Am făcut un test cu psihologul de cum mă văd eu peste zece ani și n-am știut ce să-i spun. Aveam o criză de identitate atât de puternică, încât nu mă puteam proiecta pe mine nici peste un an. Nu știam cine sunt, ce-mi place, care sunt pasiunile mele.

Dar dacă cineva te-ar întreba acum?
Sunt Alex Alvarez, artist, vlogger, comediant pe TikTok și-mi trăiesc visul. Fac ceea ce-mi place și sunt mândru de asta. Și nu mă mai interesează părerile oamenilor. Eu sunt aici să creez, dacă oamenii vor să simtă vibe-ul la ce creez eu e bine, dar dacă nu-l simt, înseamnă că nu transmit un vibe pentru ei. Înțeleg că pot să iau sfaturile și criticile, dar dacă un om îmi spune că nu-i place și atât, n-o să-l mai ascult.

Ce-ai schimba la viața online?
Știu ce aș schimba la viața mea online și cred că am început să fac asta. Oamenii nu știau nimic despre mine, nici c-am trecut prin depresie, că merg la psiholog sau că ai mei au vrut să se despartă. Pe mine toate lucrurile astea mă afectau și se reflectau în conținutul meu. Acum, îmi doresc să le ofer urmăritorilor mei mai mult din viața mea, prin muzică și videoclipuri.

Ce i-ai spune unei persoane care trece printr-o situație similară cu a ta?
Eu mi-am pus numele de Alex Alvarez că m-am luat după un tip, mi se părea cool că avea nume spaniol. Atât de varză eram cu identitatea mea. Tu trebuie să faci ceea ce dorești, să fii cine ești. Încercând să fii altcineva o să ajungi doar penibil. Îți place de Travis Scott, nu pentru că el seamănă cu Tupac. Autenticitatea și unicitatea fiecărui om sunt atuuri. Când vezi că ești la fel ca toți ceilalți e ok, dar nu trebuie să vrei tu să fii ca ceilalți.

Episodul cu Alex Alvarez, din Viața bate vlogul, poate fi urmărit aici.

Pe Alexa o găsești pe Facebook, Instagram sau blogul ei.