Insule de peturi, delfini pe cale de dispariţie și dizenterie în Marea Neagră

Acum câteva săptămâni mă plimbam în Portul Tomis din Constanța, unde era parcată și o șalupă a Poliției de Coastă, care avea la bord doi milițieni în uniformă. Amândoi fumau și am decis să urmăresc ce fac cu chiștoacele după ce termină țigările. Ai ghicit, le-au aruncat în mare. Nu asta m-a determinat să scriu un material referitor la cât de poluată este Marea Neagră, dar m-a făcut să mă întreb ce căcaturi înghit când mă bălăcesc.

M-am dus la ONG-ul Mare Nostrum și la Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Marină să mă lămurească. Așa am aflat că în Marea Neagră au apărut insule plutitoare de PET-uri, iar în loc de pește poți pescui frigidere si seringi. De asemenea, zeci de specii de viețuitoare sunt periclitate, au dispărut focile și stridiile, dar a apărut peștele favorit al sinucigașilor – fugu, care e otrăvitor. Totodată, am aflat că, dacă faci baie într-o mare folosită de unii ca budă, te poți alege cu enterocolită și dizenterie.

Videos by VICE

VICE: Este poluat litoralul românesc?
Mihaela Cândea, director executiv Mare Nostrum: Dacă vorbim de plaje, putem spune că deșeurile au fost scăpate de sub control. Pe lângă deșeurile uzuale, am scos din apă chiar și frigidere. De asemenea, au început să apară din ce în ce mai mult deșeuri de tip medical, precum seringi.Din păcate, foarte mulți localnici consideră că plaja este un coș de gunoi, în ideea că vine marea și spală. În sezonul estival, gradul de poluare cu deșeuri este strâns legat de modul în care administratorul plajei își face treaba.

Cum stăm cu poluarea în larg?
Din păcate, monitorizările în larg sunt foarte costisitoare și nu avem date concrete. Poluarea din apă are însă, mai multe surse: deșeurile de pe uscat, de pe vase, scurgeri de petrol, platforme petroliere etc, chiar dacă unii lucrează cu tehnologii avansate care reduc impactul asupra mediului. Cu toate astea, în larg au fost văzute insule plutitoare de deșeuri, iar aparițiile semnalate sunt din ce în ce mai dese. Există vapoare care își spală apa de balast în mare.

De ce fac asta?
Pentru a evita taxa aferentă eliberării balastului, care, conform legislației, ar trebui să se facă într-o zonă controlată, contra unei taxe. Cele mai multe vapoare preferă să spele în larg, unde nu sunt văzute de nimeni. Este o practică la fel ca și braconajul, dar mai puțin dată în vileag.

Plasticul ajuns în mare se descompune în particule foarte mici și este ingerat de viețuitoare. Asta înseamnă că, atunci când mănânc pește, consum și niște microparticule de plastic.

Cât de afectată este fauna marină?
Afectat nu este doar mediul marin, ci și omul. Plasticul ajuns în mare se descompune în particule foarte mici și este ingerat de viețuitoare. Nu se digeră, nu este asimilat și rămâne în corp. Asta înseamnă că, atunci când mănânc pește, consum și niște microparticule de plastic. De asemenea, toate pesticidele și îngrășămintele pe care le spală Dunărea ajung în Marea Neagră. Ca să ne facem o idee, DDT-ul, un pesticit foarte toxic folosit până acum 15 ani, încă se regăsește în testele efectuate acum. Asta arată că orice substanță chimică care ajunge în mare în prezent, va fi și peste 10-20 de ani. Asta înseamnă că fauna marină a bioacumulat și DDT-ul. Practic, poate exista în peștele pe care noi îl consumăm pe grătar.

Avem în zona litorală românească specii pe cale de dispariție?
Există o întreagă listă de specii pe cale de dispariție din Marea Neagră. Cele mai cunoscute sunt delfinii și căluțul de mare, o specie simbol în rezervația 2 Mai – Vama Veche. Pe Lista Roșie [instrument internațional de inventariere a speciilor amenințate] a viețuitoarelor de la noi sunt și o mulțime de pești, iar printre cele mai elocvente exemple este calcanul.

Am înțeles că și poluarea fonică afectează mediul marin.
Da, poluarea fonică este provocată de traficul maritim, de exploatări și exerciții militare, care sunt sunt din ce în ce mai intense și care probabil nu se declară din considerente de siguranță națională. Tot acest zgomot subacvatic dereglează sistemul de orientare al peștilor și nu-și mai găsesc hrana. Poluarea fonică le alterează fiziologia și reprezintă o cauză pentru diminuarea numărului de viețuitoare.

Ministerul Mediului face ceva în ceea ce privește reducerea poluării?
Ministerul Mediului doar finanțează câteva proiecte, mai mult de cercetare. Nu face nimic de la sine putere. Sunt programe europene pe care le cofinanțează, cum ar fi cel operaţional de mediu, care permite realizarea de proiecte inclusiv pe ariile protejate marine. Există programul de pescuit care are o direcție referitoare la acvacultură și una referitoare la protejarea mediului marin.

Cine implementează aceste proiecte?
Ele nu vor fi implementate niciodată direct de Minister, pentru că nu are capacitatea. ONG-uri, institute și chiar firme. Rezultate există, dar nu apar peste noapte, ci peste ani. Și de obicei nu este rezultatul unui singur proiect, este nevoie de mai multe proiecte pentru un singur rezultat. Pașii se fac mult prea lent şi mult prea rar. Am putea merge mult mai repede dacă am avea oameni mai implicați în autorități și birocrația mai redusă. În acest moment nimeni nu-și asumă responsabilitatea, nimeni nu înțelege obiectivul din spatele proiectelor. Toată lumea se uită la cifre, dar nimeni nu se uită la spiritul proiectului.

VICE: Care sunt zonele costiere autohtone cel mai intens poluate?
Tania Zaharia, director științific Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”: Dacă vorbim de substanțe, cele mai poluate zone sunt cele industriale, portuare și cele urbane. În general, nivelul de contaminare nu este încă depășit, dar depinde de unde recoltezi. De exemplu, la ultima analiză, în Portul Tomis, gradul de contaminare cu metale grele și bacterii potenţial patogene pentru om era extrem de mare. Aici ar trebui tras un semnal de alarmă pentru consumatorii de scoici, să știe că nu ar trebui recoltate de oriunde.

Apa de îmbăiere este sigură la vară?
Singura problemă pentru apa de îmbăiere o reprezentăm noi. Astfel, unii preferă să își facă nevoile în apă, iar pe lângă efectul vizual, cel care înghite apă se poate alege cu enterită și enterocolită. Apele de îmbăiere, în general au fost în limite normale, dar sunt uneori și depășiri în ce privește acestă poblemă. De asemenea, nivelul scăzut de igienă din apa de îmbăiere poate duce indirect la dizenterie. Scoicile din acel perimetru filtrează apa, iar dacă acestea sunt consumate, pot provoca mari probleme.

Au apărut noi specii de viețuitoare în Marea Neagră?
Au apărut, au și dispărut. De exemplu, recent au fost descoperite două specii de crab, dar putem vorbi de zeci de specii pătrunse în ultimii zeci de ani în Marea Neagră, pentru că nu este o mare total închisă. Pe litoralul Crimeei a fost semnalată prezența unei specii de pește sceleratus, specific apelor japoneze, foarte toxic. Este vorba de vestitul fugu, care este mortal dacă nu este preparat de specialiști. De asemenea, rapana nu este o specie indigenă, ea a apărut în urmă cu câțiva zeci de ani, adusă cel mai probabil de vase din ape asiatice.

Ce specii am avut si nu mai există acum în marea noastră?
De exemplu, prin anii ’60 au dispărut stridiile de Marea Neagră. Am avut și foci în apele noastre. Acum sunt multe specii în pericol. Dacă în anii ’80 erau 20 de specii de pești de interes comercial, astăzi vorbim doar de cinci, şase specii – sprot. Cu ceva ani în urmă marea era plină de pălămidă, sturion sau zărgan. Potrivit raportului anual al Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”, pe Lista Roșie a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii, în Marea Neagră sunt 220 de specii evaluate cu diferite grade de risc de dispariție. Dintre acestea, 23% au fost identificate ca fiind pe cale de dispariție.

Mulţumesc.

Urmărește VICE pe Facebook.

Mai citeşte despre Marea Neagră:
În România mor 177 de delfini pe an
Marea Neagră Albă
Am fost la plimbare prin stațiunile de la mare la început de februarie