Am vorbit cu comediantul român care a scris 1000 de glume în 10 zile, ca să aflu de ce

Am cochetat și eu cu scrisul de umor în România și pot să îți spun sigur că nu e așa ușor cum pare. Ideile bune vin după ce scrii o tonă de mizerii, pe care trebuie să le editezi fără milă. Cine crede că orice îi trece prin cap este o perlă demnă de pus pe șiragul nesfârșitului News Feed de pe Facebook se înșală amarnic. Da, lumea râde la multe prostii, mai ales ales alea recognoscible, dar asta nu înseamnă că trebuie să te prinzi și tu în horă, dacă vrei să fii comediant apreciat și respectat. Oricum eu cred că orice performanță vine din efort și doar ceva inspirație. Asta pentru toate geniile de acolo care așteaptă să dea lovitura strâmbând din nas pe canapea că ce prost e umorul în România.

De-asta m-am bucurat când am văzut provocarea la care s-a înhămat de unul singur Sergiu Floroaia. Poate îl știi. E tipul ăla care mai face stand-up, găzduiește și un matinal la radio, are o tonă de proiecte personale și, mai nou, e head comedy writer la Show de seară de pe Comedy Central. Sergiu a decis să scrie o mie de glume în zece zile și să documenteze atât rezultatul, cât și lupta interioară și exterioară prin care a trecut ca să ajungă la izbândă. Profi, cam așa se scrie ca să ajungi la performanță. El a folosit un hashtag, #1000glumein10zile, ca să popularizeze chestia, așa că a fost ușor să găsesc ce glume au plăcut mai mult și mai mult oamenilor din proiect. Mai ales că nu prea au fost oameni care să îi folosească hashtagul oficial.

În schimb, a apărut un hashtag neoficial, unde Sergiu a fost preluat, dar unde și-a primit și trolajul de care era absolut firesc că o sa aibă parte: #1000in10zile.

Eu îți zic cu mâna pe tastatură că am râs la multe dintre cele scrise în astea zece zile și, cum nu am fost chiar singura, m-am hotărât să-l întreb pe om cum i-a fost experiența, dacă l-a ajutat ori ba la ceva.

VICE: Ce te-a apucat să scrii o mie de glume în zece zile?
Sergiu Floroaia: Am vrut să văd dacă pot. Mi-am mai setat obiective de genul ăsta, dar niciunul așa de pretențios și nu public. Am sperat că presiunea socială o să mă facă să mă țin de obiectivul ăsta și a funcționat. Plus că aveam nevoie de material nou pentru stand-up.

Cum au reacționat oamenii la ideea ta? Am văzut ca au folosit un hashtag asemănător cu al tău și te-au super trollat. E de bine, e de rău?
N-am băgat de seamă treaba cu hashtag-ul, dar bravo lor. Crezi că au scos de o mie în total? Am mai tot zis chestia asta și o să o repet: cred că oricine încearcă prea mult poate deveni subiect de glumă. Așa că mă așteptam să fiu trollat. E parte din proces.

Ce îți dorești să obții cu proiectul tău?
Mi-am dorit să-mi testez un pic limitele, să învăț lucruri despre mine și despre scris și să nu mă pună femeia să fac treabă în casă timp de 10 zile. Cred că mi-au ieșit toate trei.

Deci poate fi făcut umorul la cantitate?
Absolut. Dacă vrei să fii comedy writer profesionist trebuie să poți să scrii la normă. Altfel ești doar un glumeț de Facebook care mai face câte o memă între două labe la muncă. E mai ușor să fii din când în când un comediant reactiv decât să fii constant unul proactiv.

Și așa cum am zis și în postarea în care anunțam provocarea, așa se face și la majoritatea late night show-urilor. De multe ori, din cantitate vine calitatea. Trebuie doar să știi când e momentul să te concentrezi pe cantitate și când pe calitate.

Cât de greu e să scoți atât de multe glume pe zi?
Depinde și ce vârstă are fiu-tu și cât de multă atenție vrea de la tine. Înainte să mă apuc, am crezut că o să fie ceva mai ușor. Dar subiectele la îndemână parcă se termină destul de repede și dup-aia începe să-ți mănânce din ce în ce mai mult timp și energie căutatul de subiecte și premise. Asta nu înseamnă neapărat că mai târziu o să ai subiecte și premise care nu mai sunt așa de la prima mână, doar că le găsești mai greu.

Îți asumi că unele sunt slabe, atunci de ce le mai faci?
Pentru că mi-am propus să scriu o mie de glume într-o perioadă foarte scurtă. Nu cred că ai cum să scoți atâtea glume fără să faci și multe slabe, oricât de bun ai fi la treaba asta, dar sunt absolut sigur că sunt unii care ar putea să aibă un procentaj de glume slabe mult mai mic.

Eu citesc glumele, râd, dar când văd efortul pe care l-ai depus, despre care vorbești în explicații, îmi mai trece voioșia. E de fapt un jurnal de umorist?
Tu ești și o fire sensibilă. Poate și d-aia. Dar, da. Mi-am dat și eu seama la un moment dat că la începutul postărilor de pe blog doar mă plângeam ca o fată mare despre cât de greu e. Am fost și la ciclu zilele astea și poate d-aia.

Treci proiectul la victorii? Vor veni oamenii la stand-up-uri în număr mai mare după acest proiect?
E o victorie personală. În primul rând pentru că am învățat niște lucruri. Nu cred că e de ajuns să scrii o mie de glume în zece zile ca să vină mai mulți oameni la show-uri în general. Dar poate unul sau doi dintre cei care vor veni vor aprecia un pic mai mult efortul și procesul din spate. Și faptul că vor fi glume noi.