Oricât ai fi împotriva internetului și a comunicării rapide online, trebuie să ții cont că, foarte probabil, viitoarele generații nu vor mai trebui să știe „ceva”, ci unde găsesc acel „ceva” într-o bibliotecă pe net. Mă rog, astea sunt chestii care țin de viitor și de o educație digitală, dar până atunci trebuie să vezi un canal de YouTube care te învață nițică istorie mai mult sau mai puțin recentă din România.
În Statele Unite ale Americii sau în Marea Britanie sunt foarte populare canalele de felul ăsta, dar la noi mai slăbuț. Poate și unde se merge încă pe rețeta: caterincă și să fie penibil.
Videos by VICE
Vlad Pașca – se autointitulează „istoricul din cartierul tău” – a pus „Istorie pe șleau” pe internet în august 2016. A încărcat până acum opt videoclipuri dintre care șapte sunt de interes. În caracterizarea de pe YouTube și Facebook spune că e un proiect educațional prin care încearcă să aducă ceva nou, prin informație, prin perspectivă sau prin modul de prezentare.
N-a dat vreun viral până acum, dar i-am cercetat în ultimele zile colecția ca să îți zic ce poți afla când nu faci binging sau când ai terminat cu statul pe Tinder.
Ceaușescu, înainte și după Revoluție
Dacă ai făcut școala oricând după decembrie ’89, știi că manualele de istorie sunt cel puțin sărace în informații despre ce s-a întâmplat după Revoluție. Sunt menționate în trecere câteva detalii și cam atât, iar dacă te pune vreun profesor să faci un referat, o să-l copiezi de pe net. Așa că ar fi util să vezi două videouri cu care să te dai deștept în fața prietenilor sau să îți mărești cultura generală.
Primul sună ca un tutorial: „Cum a devenit Ceaușescu dictator, în trei pași”. La naiba, și eu aș putea, nu?! În mai puțin de 10 ani, Ceaușescu a reușit să controleze Partidul Comunist Român, Consiliul de Stat (puterea legislativă) și Consiliul de Miniștri sau Guvernul (puterea executivă). Din 1974 până în decembrie 1989 a devenit ceea ce știi că a fost și a controlat sistemele și România.
Cu fiecare cădere de regim (sau, la scară mai mic, de guvern ori primar), apare o bătaie pe ciolan între toți cei care cred că merită postul. Așa s-a întâmplat la Revoluție, când mai multă Românie a aflat de Lorin Furtună, devenit legendă mai târziu mulțumită internetului. Atunci era însă un informatician pe care l-ai fi putut vedea președintele țării. Totuși, Ion Iliescu a avut un plan mai bun, și-a atras aliați și, cumva, a devenit șef de trei ori, deși oficial doar de două.
Sașii din Transilvania și alianțele interbelice
Mulți uită că România există de mai puțin de un secol și câteva prietenii a reușit să le strice în mai puțin de jumătate din timpul ăsta. Până la Al Doilea Război Mondial, a încercat să fie în câteva alianțe și parțial i-a ieșit. După marea unire, au fost ani în care a tot oscilat între prietenii, dușmani, parteneri de export – import și păzirea spatelui. În război, n-a știut exact ce să aleagă, mai ales din cauza lipsei unui lider concret, așa că a încercat ambele tabere.
În 2014, România l-a ales pe Klaus Iohannis președinte. El reprezintă comunitatea sașilor din Transilvania de care afli dintr-un video când au venit și cu ce scop. Asta în cazul în care încă mai crezi că poporul construit de daci a ținut aproape toate valorile și puritatea neamului.
Fapte diverse din România: Zaraza, Mamaia și CFR
Preferatul meu dintre toate videoclipurile rămâne cel despre melodia Zaraza. Cea mai cunoscută versiune a fost înregistrată de Cristian Vasile în 1931 la Berlin. Înainte de acest moment a fost hoțomănită de la un argentinian. Dintr-o dată nu mai pare așa pură, nu? Măcar încă mai poți impresiona fete cu ea. Asta dacă nu le spui istoria alternativă a personajului, cum că era o damă de companie pentru interlopi bucureșteni.
Poate cel mai ciudat video e despre melodiile anunțurilor CFR. Nu m-am gândit niciodată cum a ajuns un jingle într-o anumită gară, dar se pare că au o istorie a lor și o inspirație pe măsură. Din ’70 până în prezent, în vreo două minute și 50 de secunde, treci prin această muzică de jale sau de veselie.
În fine, despre Mamaia. Dacă acum e doar locul ăla pe care vrei să îl eviți sau pentru care mai primesc unii angajați bilete ieftine de vacanță, cândva era ceva mai populară și un simbol al statului. Viața modernă a acestei fâșii de uscat a început în ’60, pe vremea regimului comunist condus de Gheorghe Gheorghiu-Dej. Planul de urbanism conținea ansambluri aerisite și bine conturate. Vreo 10 ani mai târziu, spațiile goale au început să fie umplute cu noi hoteluri, restaurante, discoteci și altele, chestie care nu s-a oprit până în prezent. Putea fi Saint Tropez sau Monte Carlo, dar s-a trecut ca o fată bătrână.
Dacă ai urmărit toate videoclipurile, ai observat deja că vocea nu e cea mai atractivă și că unele au doar text și trebuie să stai să citești. E, totuși, la început și ar putea deveni mai bun în viitor. Nu știu dacă va ajuta elevi să ia Bacul, dar până la urmă nici manualele lor nu par să fie prea eficiente.
Citește și:
Dacă ghiolbanii ar fi o galaxie, fotografiile astea din Mamaia ar fi gaura neagră din mijloc
Viciile Ceaușeștilor: de la șeptică la pișat pe stridii și sex
