Ce au voie paznicii din supermarketurile din România să-ți facă dacă te-au prins „la furat”

Cu puțin timp înainte de Crăciun, opinia publică din România a dezbătut intens cazul unei tinere din Brașov care a fost bătută de paznicii unui Carrefour din oraș pentru că ar fi furat produse din magazin. Deși incidentul a avut loc pe 1 decembrie, controversele din jurul său s-au detonat mediatic cu aproape trei săptămâni mai târziu, când avocata tinerei și un ONG local, Asociația „Femeile se implică”, i-au acuzat pe paznici și conducerea magazinului de abuz fizic și rasism, victima fiind de etnie romă. 

ONG-ul susține că fata a cumpărat produsele dintr-un alt Carrefour, unde a plătit cu cardul personal, însă fără a mai păstra chitanța. Apoi s-a dus în al doilea magazin pentru a căuta produse pe care nu le găsise în primul. Aici n-a mai cumpărat nimic, iar când a vrut să plece a fost oprită de doi agenți de pază care au acuzat-o de furt și-au dus-o într-o cameră separată, unde a fost bătută cu pumnii și picioarele. 

Deși l-au concediat pe agentul care a lovit-o, iar șeful magazinului respectiv a fost schimbat, cei de la Carrefour au continuat să susțină că tânăra a furat și au dezmințit orice motivație rasistă a incidentului. La rândul ei, poliția a deschis dosar penal pe numele fetei, declarând într-un comunicat că există indicii că ar mai fi furat, fix în ziua respectivă, din alt magazin. 

În Ajunul Crăciunului, pe social media și în presă apărea un montaj al filmărilor din ziua incidentului.

O putem vedea pe fată cum încarcă niște produse într-un rucsac, apoi cum iese cu acesta fără să se oprească la casele de marcat. Nu știm dacă a furat sau nu produsele respective. Nici nu contează, în fond, asta nu-i dă nimănui dreptul să te sechestreze și să te lovească. A doua parte a filmării e din camera unde fata a fost dusă de către doi paznici. Când unul dintre ei vrea să-i ia din mână un produs, fata ripostează, îi dă peste mână și se ridică în picioare, de parcă ar vrea să plece. Agentul o imobilizează și o forțează astfel să rămână așezată. Când ea dă cu piciorul în piciorul lui, paznicul ripostează din nou cu un șut puternic și o palmă sau pumn în cap.

După apariția filmărilor, lucrurile n-au mai părut atât de simple pe cât le-a descris ONG-ul respectiv. A furat fata acele produse? Avem vreun indiciu că paznicul ar fi acționat dintr-un instinct rasist? Întrebări complicate, cu răspunsuri – cel puțin până la finalizarea unei anchete – dificile.

Cert e că paznicul a reacționat abuziv, iar reacțiile fetei pot fi puse pe fondul sechestrării într-o cameră claustrofobă, de angajații unei companii private, în lipsa unei autorități a statului. De aceea am încercat să lămuresc ce poate și ce nu poate să facă un agent de pază în clipa în care surprinde sau crede că a surprins pe cineva „la furat”. Răspunsurile se găsesc, în primul rând, în legea 333/2003, cea care stabilește cadrul legal în care se desfășoară activitățile privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor. 

Potrivit Nicoletei Popescu, avocată în cadrul Asociației pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), legea nu le acordă paznicilor absolut nicio atribuție sau competență în a face acte de cercetare penală. În caz că cineva e prins la furat, ei nu pot decât să anunțe autoritățile și, dacă e posibil, să rețină persoana respectivă până la apariția polițiștilor. 

Dar, atenție, această „reținere” nu poate fi făcută prin imobilizare fizică. De exemplu, articolul 42, alineatul doi din legea 333/2003, interzice în mod explicit folosirea cătușelor metalice pentru imobilizarea suspectului. Dacă persoana suspectată că ar fi furat nu vrea să coopereze, ea poate să-și vadă de drum, iar de aici încolo singura responsabilitate a agentului de securitate e să aștepte sosirea poliției și să pună la dispoziția autorităților imaginile de pe camerele video și ce alte dovezi a mai reușit să adune. 

Bogdan Dumitrache, directorul executiv al companiei de pază și protecție SSG Security (care are contracte cu mai mulți retaileri mari din România, printre care și Mega Image, LIDL sau Kaufland), spune că firma pe care o administrează își instruiește agenții să țină de vorbă persoanele suspectate de furt până la sosirea poliției. 

Procedura pe care o descrie reprezentantul firmei e destul de simplă: dacă cineva e observat că sustrage bunuri, un agent abordează persoana respectivă în „mod politicos, dar ferm”. 

„O rugăm să verifice dacă nu a omis să achite produse și o îndrumăm spre casa de marcat. Dacă spune că nu a sustras nimic, o invităm într-un loc special amenajat, pentru a nu-i leza imaginea și pentru a parcurge mai multe clarificări. Dacă nu dorește, chemăm un echipaj de poliție, iar de aici treaba noastră se încheie și e preluată de organele competente”, spune Bogdan Dumitrache. 

Avocata APADOR-CH susține că mersul într-o cameră separată se justifică doar până la sosirea poliției. Poliție care trebuie anunțată imediat cum a fost sesizată infracțiunea. „Când vine poliția, agentul dă o declarație, că a constatat nu știu ce, că pe camere s-a văzut furtul și așa mai departe. Totuși, teoretic, dacă persoana refuză să meargă în acea cameră, paznicul nu are voie să o rețină”, atenționează specialista.

Bogdan Dumitrache spune că, odată ajunși într-o cameră separată, agenții săi îi roagă pe clienții suspectați să prezinte conținutul rucsacului sau genții. Da, „îi roagă”, pentru că mai mult de atât nu pot face. Legea nu le permite să percheziționeze clienții unui magazin, indiferent de ceea ce îi suspectează. Dacă persoana refuză să arate ce are în ghiozdan, paznicii n-au decât să aștepte sosirea poliției, care are competențe în acest sens. 

„Nu punem mâna, nu umblăm în bagaje, genți, sacoșă sau ce mai are clientul respectiv. Dacă presupusul făptaș pleacă, noi facem o adresă către conducerea magazinului, în baza căreia se predau înregistrările poliției. Faptul că înregistrările de la Brașov au ajuns în presă e o încălcare a GDPR-ului, pentru că acestea ar trebui predate poliției și nimănui altcuiva”, susține directorul executiv SSG. 

În cazul în care clientul devine agresiv, paznicul poate acționa strict în legitimă apărare. „Nu poate să intervină în sensul de loviri. Legitimă apărare e doar atâta timp cât paznicul se apără”, susține avocata APADOR-CH. Directorul executiv SSG spune că agenții săi sunt instruiți să cheme poliția imediat cum un suspect devine agresiv verbal, iar dacă se ajunge la violență fizică, legea le permite paznicilor să imobilizeze orice persoană care-i pune în pericol pe ceilalți din jur. 

Doar că imobilizare nu înseamnă pumni și picioare, așa cum s-a văzut la Brașov, unde agentul a reacționat în mod disproporționat la gesturile suspectei de furt. „În niciun caz nu se folosesc injurii sau forța. Codul penal pedepsește agresiunea ca abuz în serviciu sau purtare abuzivă. Noi avem niște atribuții de serviciu foarte clare, iar clienții mari, retailerii, sunt foarte atenți cu abordarea firmei de securitate, pentru ei până și un suspect e tot un client”, explică Bogdan Dumitrache. 

De-a lungul carierei în domeniu, directorul executiv SSG a identificat mai multe tipuri de persoane care se ocupă cu furtul din magazine. În primul rând, sunt bandele care cu asta se ocupă. Apoi, sunt cleptomanii, oamenii obișnuiți și cei cu situație materială precară. În funcție de aceste categorii, spune el, agenții aflați în subordinea sa evaluează riscul unui atac fizic și își iau toate precauțiile pentru a preîntâmpina un incident violent. Totuși, un paznic de magazin nu poate da nici în extrema cealaltă, adică să ignore un suspect de furt de teamă că lucrurile ar putea degenera în violență. O astfel de acțiune e interpretată drept favorizare a infractorului, faptă prevăzută în Codul Penal.

Răzvan Filip e reporter VICE din 2016 și e preocupat mai ales de extremism politic, teorii ale conspirației și relația complicată dintre statul român și drepturile omului. A mai scris pentru Hotnews, Mindcraft Stories și Brrlog.