Am vorbit cu Surorile Osoianu despre cum au adus folclorul în lumea gamerilor din România

Când trendingul din Youtube e plin de trap (și manele), poate nu te-ai fi așteptat ca un joc pe consolă să fie promovat adolescenților printr-o melodie care sună a doină românească și începe așa „Merg prin valea umbrei morții / De malefic nu am nicio temere…”

Dar uite că Surorile Osoianu, ansamblul etnofolcloric alcătuit din cinci membre din Republica Moldova, au fost invitate să facă un cover după melodia „Through the Valley” deja celebră din jocul Last of Us Part II lansat săptămâna trecută și la noi. Melodia din joc este cântată la chitară de Ellie, unul dintre personajele principale, care pornește într-o călătorie emblematică despre curaj, supraviețuire, dar și emoție. Povestea jocului se petrece într-un univers postapocaliptic, după ce Pământul a fost lovit de un virus care i-a transformat pe oameni în zombie.

Surorile Osoianu au fost surprinse că PlayStation le-a ales pe ele „din atâția artiști faimoși în România” să interpreteze varianta „Prin valea umbrei morții”. Reprezentanții companiei spun însă că și-au dorit o asociere mai puțin obișnuită cu o trupă locală în repertoriul căreia se găsesc teme tangente cu cea a jocului: drumul inițiatic, femeia puternică, dar și valorile tradiționale.

N-a fost ușor să ajungă la varianta finală, îmi povestește Iulia Osoianu. Au primit traducerea melodiei și au încercat mai multe versiuni, au trimis prima dată o strofă „la București, ca să știm dacă le place, să nu lucrăm în van”. La București le-a plăcut, dar Iulia Osoianu spune că ele nu erau prea încântate de ce ieșise. Așa că au revenit asupra melodiei, versurilor, ritmului. Au mai tăiat, schimbat, adăugat, „păstrând însă mesajul” și rezultatul final a fost acesta:

După înregistrarea melodiei, au filmat într-o zi și clipul, într-o locație neobișnuită pentru ele. Dar surorile sunt deschise la nou. D-asta au și acceptat provocarea. În trecut, au avut colaborări cu trupa Subcarpați, au cântat cu Loredana Groza și Zdob și Zdub. Ocazii bune să promoveze folclorul și tradițiile românești către tineri, spun ele. „Dar așa o colaborare ca cea cu PlayStation n-am mai avut”.

Nici nu știu foarte bine ce reacții pozitive a adunat clipul lansat săptămâna trecută. Surorile se află acum la Muzeul Osoiencelor din Horești (localitate în care s-au născut), „undeva lângă Prut, unde totul e verde în jur, dar nu prea avem semnal la telefon aici și intrăm doar puțin pe internet, seara târziu”. Am reușit totuși să vorbim despre cover-ul realizat de ele, tradiții, tânăra generație și jocurile pe consolă.

VICE: Cum a venit și cum ați primit inițiativa celor de la PlayStation de a face un cover românesc la melodia jocului The Last of Us Part II?
Surorile Osoianu: La începutul lunii mai am fost contactate de către echipa PlayStation România prin intermediul paginii noastre de Facebook, după care am tot comunicat telefonic și prin e-mail. Chiar din start ni s-a părut un proiect interesant, fapt pentru care am acceptat cu drag provocarea.

Știați dinainte de acest joc sau ați avut contact cu alte jocuri video până la acest cântec?
Trebuie să recunoaștem că nu prea știam multe despre acest joc, probabil lesne de înțeles de ce, decât că jocurile video sunt populare în rândul adolescenților. Abia după ce am inițiat discuțiile despre colaborare ne-am informat mai detaliat încercând să intrăm în esența jocului. De fapt, este pentru prima dată când avem o colaborare de acest gen și recunoaștem, a fost o experiență deosebită pentru noi.

Care au fost cele mai mari provocări în crearea acestui cover?
Lucrul propriu-zis a pornit în momentul în care am primit textul în limba română. Marea provocare a fost ajustarea și adaptarea melodiei originale pe structura textului tradus, dar mai ales pe formatul muzical specific nouă. Am lucrat zilnic de dimineață până seara ca să înțelegem textul, să analizăm minuțios semantica versurilor. Sincer, nicio melodie n-a fost atât de greu ca s-o facem ca aceasta, dar până la urmă ne-a ieșit. Am introdus elemente de folclor. Am lucrat cu cobza, naiul și vioara, ca instrumente.

Deseori un cuvânt din engleză se traduce în română în mult mai multe cuvinte. V-a pus asta în dificultate procesul de creație?
Limba noastră română e foarte melodioasă. Un cuvânt poate fi și o frază întreagă în limba română. Când am primit textul, în melodie, aveai impresia că două-trei versuri sunt în plus. Așa că am ascultat melodia și cu cuvinte și numai instrumental. Din fericire, ni s-a permis să intervenim în text acolo unde simțeam nevoia, așa cum și linia melodică am adaptat-o în funcție de ritmica textului. Una peste alta, probabil tocmai originalitatea acestei solicitări a ghidat întregul demers al creării acestui cover.

Ce mesaj transmite cover-ul pe care îl cântați?
Din câte am cercetat coloana sonoră pentru jocul The Last of Us Part II a fost semnată de compozitorul argentinian Gustavo Santaolalla, deținător și a două premii Oscar. Iar acest lucru ne-a responsabilizat și motivat în plus. Este o melodie care ne oferă un amalgam de stări pe care le trăim fiecare dintre noi de-a lungul vieții. Ne face să gândim la alegerile noastre și la consecințele acestora și, cel mai important, ne pune față în față cu un final inevitabil care depinde de felul cum ne-am trăit viața. Or, toți de pe acest pământ parcurgem căi diferite, dar avem o destinație finală comună.

Ați urmărit și secvențe din joc pentru a înțelege mai bine călătoria personajului principal?
Pentru noi, etapa cea mai importantă și utilă a fost să descifrăm melodia ascultând-o în repetate rânduri pentru a ne-o însuși și pentru a ne contopi cu ea. Din acest motiv am ales să lucrăm doar cu coloana sonoră pentru a nu fi influențate de imagine, acțiune. Așa cum este firesc, ne întrebam la început de ce echipa Playstation România s-a gândit tocmai la noi, în condițiile în care, la prima vedere nu prea există similitudini între acest joc și formatul muzical și scenic al surorilor Osoianu. Într-un final am concluzionat că această fuziune ar putea fi benefică pentru ambele părți, dar mai ales pentru produsul final adaptat la rigorile culturale românești.

Unde a fost filmat clipul? Ce reacție ați avut când l-ați văzut, la final?
Întregul proces de realizare a acestei melodii s-a desfășurat contracronometru, filmările au fost realizate într-o singură zi, într-un bloc vechi din Chișinău. Și locația a fost pentru noi neobișnuită, dar se înscria în formatul grafic al jocului. A ieșit ceva original și unic. Armonizarea imaginilor de pe platoul de filmare cu cele din joc a fost una foarte reușită. Din acest motiv unele secvențe par din joc, deși sunt din vecinătatea blocului unde s-au produs filmările și altele invers.

Ce inspirație credeți că aduce melodia pentru tinerii care o ascultă?
Pe unii cu siguranță îi va pune pe gânduri, vor căuta să pătrundă esența versurilor, melodiei. Dar noi sperăm că toți cei care vor asculta, vor aprecia rezultatul acestei colaborări și vor observa cât de subtil se poate îmbina folclorul cu stilul modern. Să nu uităm că în secolul XXI îmbinarea genurilor a devenit o realitate aproape ordinară.

Astăzi tradiționalismul este deseori confundat cu acele concepte conservatoare, departe de tânăra generație. O astfel de melodie poate să îi apropie pe tineri de cultura populară și de tradițiile românești?
Tradiționalismul înseamnă mult mai mult decât concepte conservatoare, iar folclorul comportă și exprimă identitatea noastră culturală. Setul de valori ale unei culturi sunt transmise din generație în generație prin diverse căi. Folclorul este una dintre modalitățile de a transmite mesaje, valori de la generațiile precedente către cele ce vin. De aceea, am acceptat cu drag această colaborare, pentru că este o oportunitate de a ne îndeplini misiunea noastră, de a apropia tinerii de folclor, de valorile neamului.

Ce alte astfel de proiecte credeți că ar putea ajuta la o relație mai bună între folclor și tineri?
Vine o vârstă la care fiecare își pune problema identității. Se întreabă cine i-au fost bunicii și străbunicii, iar răspunsurile despre neam, buni, străbuni le vor descoperi conservate în tot ce înseamnă folclor. Dar, dacă e să menționăm o altă metodă, facem trimitere la experiența noastră și colaborările pe care le-am avut de-a lungul timpului. Un exemplu ar fi colaborarea recentă cu trupa Subcarpați. Orice încercare de a aduce tinerii mai aproape de adevăratul înțeles și sens al folclorului este binevenită.

Este și o melodie despre povestea unei tinere fete, despre curaj și încredere în sine. Vedeți jocurile video ca fiind mai degrabă dăunătoare copiilor sau, din contră, cu potențial de educație a lor?
Din perspectiva noastra, jocurile video reprezintă o modalitate de relaxare și uneori învățare, dar esențial este să fie folosite echilibrat, conștient și respectând restricțiile de vârstă. Tânăra generație este forța motrice a unei societăți care trebuie încurajată permanent. Atât timp cât jocurile video promovează un mesaj și un limbaj pozitiv sunt binevenite în rândurile pasiunilor lor.

Aveți copii sau nepoți care sunt pasionați de jocuri video? Dumneavoastră ați încercat vreodată să vă jucați?
Copiii noștri, în perioada adolescenței lor, nu au avut timp pentru jocurile video și pentru că ele nu prea existau la vremea respectivă, dar au fost implicați, așa cum era de așteptat, în activități din domeniul artei. Cât despre noi, niciodată nu spunem niciodată, dacă vom avea ocazia, cu cel mai mare interes vom încerca și noi un joc PlayStation. De ce nu? Nouă ne plac provocarile, de asta am acceptat și solicitarea de a realiza acest cover.