Ce poți să faci cu 100 de lei în România, în loc să-i dai pe bere, filme proaste și țigări

Știu, ești tânar și nu ai prea mulți bani în buzunar. Been there, done that. Mai știu și că în România, din păcate, educația financiară trebuie să o furi de la alții, că la școală ba. D-asta poate se și visează tot românul mai degrabă câștigător la Loto, decât să pună câte ceva deoparte, lunar, eventual să și investească banii ăștia în ceva.

Bun, toată lumea îți va spune că, pentru a pune ceva deoparte, ai nevoie, în primul rând, de voință. Bunicii tăi cum au putut să trăiască cu mai puține lucruri? Fumează și tu mai puțin, renunță să-ți mai cumperi o bluză nouă, dacă ai alte 15 în dulap, sau o cremă nu-știu-ce-brand. Auzi lucrurile astea și te ambiționezi. Tare de tot.

Videos by VICE

Citește și: Am vrut să mănânc sănătos pe bani puțini și asta aproape mi-a distrus viața

Luna asta pui un leu deoparte, luna viitoare alt leu, în curând strângi 100 de lei. Bun, și ce-i cu asta? Ce poți să faci cu suma asta ridicolă (bașca strânsă cu atâtea sacrificii cumplite)?

Eu am făcut pasul următor (după ăsta cu dezamăgirea) și am stat de vorbă cu doi consultanți financiari. Voiam să aflu ce opțiuni am pentru bănuții mei.

Contul de economii sună bine, dar e aproape inutil

Ilustrație de Wren McDonald, via Am vrut să mănânc sănătos pe bani puțini și asta aproape mi-a distrus viața

Dar, mai întâi, ceva din experiența personală. Dacă ar fi să mă întrebi care e cea mai simplă variantă de a începe să investești, una care nu necesită mari bătăi de cap, ți-aș spune că este contul de economii. Deschizi un astfel de cont, îți mandatezi banca să îți transfere lunar 100 de lei în el. Ai flexibilitate totală, retragi oricând ai o urgență. Deși ar fi bine să nu o faci. Pentru asta, poate ar fi mai bine să nu-ți faci card atașat contului. Știi tu, ca să eviți momentele alea când vrei să plătești cu cardul la băute cu prietenii sau prin magazine, la reduceri.

Partea mișto e că primești dobândă pentru efortul tău de a ecomonisi bani. Unele banci îți oferă posibilitatea să îți transformi contul de economii în depozit la termen temporar. De exemplu, la ING Bank nu ai nevoie de o sumă minimă să îți deschizi un astfel de cont și ai o dobândă de 1,25% pe an. Nici la Raiffeisen Bank nu există limită minimă, iar dobânda este de 1.20% pe an. La Banca Transilvania trebuie să ai minimum o mie de lei să deschizi un cont de economii, iar la BRD minimum 500 de lei. Unde există valori minime de deschidere înseamnă că suma aia trebuie să existe permanent în cont.

Citește și: Cum să economisești fără să fii un dobitoc sinistru

Poți să încerci asta vreun an de zile și apoi să iei banii strânși și fie să-i depozitezi la bancă, fie să-i investești într-un obiect. Exclus să îi ții la saltea. Reține, bani cresc alți bani. Un ban nefolosit azi este mai puțin valoros în comparație cu un ban rulat, chiar dacă l-ai băgat în consum.

Așadar, ai opțiunea să-ți ții banii la bancă fie într-un cont de salariu, de economii, depozit sau fonduri deschise de investiții. Despre depozite la bancă și fonduri mutuale și cum funcționează acestea am scris deja aici.

Hai să facem un exercițiu, ca să lămurim odată treaba asta cu depozitul la termen. Dacă depui 100 de lei cu o dobandă de 2% pe an, pe o perioadă de 20 de ani, la finalul perioadei dobânda încasată va fi de 53,9 lei. Bănuiesc ce zici: „Băi, dar e puțin tare. Nu merită să aștepți atâta pentru 50 de lei”. Da, așa cred și eu.

Te poți băga la speculații financiare

Tocmai d-asta am ajuns să vorbesc cu niște specialiști. Claudiu Cazacu, chief strategist XTB Romania, m-a trimis direct către zona speculațiilor financiare.

„Poți schimba suma strânsă lunar într-o valută care s-ar putea aprecia, să spunem dolarul american. La sfârșitul perioadei de investiție poți schimba suma din nou în lei și ajungi astfel la profit. De exemplu, să spunem că USD/RON crește de la patru (sau și mai bine, de la sub patru) la 4.4 sau 4.6, în câteva luni. Într-un an, ar fi vorba de un câștig de 10-15%. Bine, calculul ăsta ar funcționa dacă economia americană continuă să se înzdrăvenească, iar piețele financiare se calmează”.

Andrei Ionescu este broker pe piața Forex. Pentru cei care nu știu, „Forex” provine de la foreign exchange (FX Market). „Foreign Exchange” reprezintă cumpărarea unei valute și vânzarea alteia simultan, prin intermediul unui broker. Tranzacțiile se desfășoară fie prin telefon, fie prin rețelele electronice. Spre deosebire de piețele de acțiuni, tranzacțiile Forex nu sunt centralizate la o bursă.

Citește și: Cum să-ţi faci vacanţa fără bani

Andrei Ionescu îmi confirmă că speculațiile financiare pot fi o soluție pentru banii economisiți lunar, dar îmi vorbește și despre „efectul de levier” care poate apărea pe piață

„Fiecare jucător se poate împrumuta pentru o perioadă scurtă de timp de la brokerul său. Practic, cu 100 de lei poți ajunge să manevrezi 10 mii de lei. Asta înseamnă câștiguri mărite de 100 de ori. Dacă ghicești o mișcare a unui curs valutar de 1% poți ajunge să îți dublezi banii în câteva minute”.

Astea-s la capitolul avantaje. Cât despre partea cu dezavantajele, Ionescu mă avertizează că același efect se aplică și în cazul în care pierzi. Te poți trezi falit aproape instantaneu. Partea bună e că există un mecanism automat care nu te lasă să pierzi mai mult decât ai.

Investiția în aur sună bătrânește, dar poate fi foarte eficientă

Fotografie de Knuckl3s via Flickr

O altă variantă ar fi cumpărarea de acțiuni la bursa de valori. Problema e că ai nevoie de cunoștințe solide dacă vrei să te aventurezi și să cumperi acțiuni pe cont propriu. Fie îți alegi o companie mare care a avut o parcurs cât de cât stabil, fie o firmă mai mică. Oricum, trebuie să citești analize despre evoluția de piețelor, să urmărești piețele conexe cu industria alesă. Cele mai profitabile acțiuni tranzacționate în ultimul an, cel puțin din punctul de vedere al ritmului de creștere și nu al profitului obținut, aparțin societăților IAR SA Brasov, unde o acțiune costă 5.88 lei, TERAPLAST SA, cu 0.57 lei/acțiune, și BCR, cu 0.104.

Citește și: Cum ar putea angajatul Ion să fie salvat de la depresie în România

Simți nevoia de o investiție în ceva palpabil? Ce zici de aur? De-a lungul timpului a reprezentat și o investiție destul de sigură, având în vedere că prețul lui a fluctuat destul de puțin. În cazul în care piețele financiare rămân instabile, aurul va deveni mai valoros pentru investitorii care sunt în căutarea unui refugiu sigur. Este posibil ca, peste trei-patru ani, valoarea aurului să revină la valoarea din 2012, aproximativ 200 de lei gramul (prețul practicat BNR). În plus, e o „monedă” pe care poți să o vinzi oriunde și în orice moment.

În prezent, dacă vrei să cumperi un gram de aur de 24K te costă peste 160 de lei, conform cursului BNR. E bine de știut că prețul se află la unul dintre cele mai mici niveluri din 2013 încoace, cam cu 30% mai mic, și este pe trend ascendent. Deci, teoretic, cu 100 de lei vei putea cumpăra aproximativ 2/3 dintr-un gram. Zic teoretic pentru că, de exemplu la BCR, un gram costă peste 200 de lei, preț practicat pentru persoanele fizice. În funcție de cantitatea de aur cumpărată, prețul poate să mai scadă.

Citește și: Interviu cu tipul care a făcut un împrumut gigantic ca să distrugă sistemul financiar

În România, BCR și Pireus Bank vând aur sub formă de monede sau lingouri. Ambele bănci îți oferă și servicii de depozitare a aurului, dar în cazul BCR trebuie să prezinți o cantitate minimă de 100 de grame.

În concluzie, investiția în aur, oricât de absurdă ar putea să pară pentru unul care nu poate pune deoparte mai mult de 100 de lei lunar, e o idee grozavă, dar ai nevoie de multă răbdare. Va trebuie economisești vreo trei luni pentru a cumpăra măcar două grame de la bănci. Sau poți să te orientezi către bijuterii sau case de amanet, de unde poți cumpăra cantități mai mici de aur.

Citește mai multe despre economii și datorii:
Trebuie să renunțăm să mai ardem petrol și cărbune până în 2050 pentru a stopa o încălzire globală de proporții catastrofice

N-o să fii niciodată atât de bogat ca animăluțele astea

Cum a îngropat criza europeană a datoriilor fotbalul italian