La Chișinău se vând legume udate cu fecale

Cel mai poluat râu al Republicii Moldova este Bîc, un afluent al Nistrului care traversează capitala Chișinău și care adăpostește pe malurile sale lungi de 155 de kilometri aproape un sfert din populația țării.

Este o groapă imensă de gunoi pentru agenți economici și toaletă pentru localități. Din anii 90 nu s-a investit deloc în ecologizare, până anul trecut când Centru Național de Mediu a descoperit tinerii – un grup țintă care modelat cum trebuie, nu va mai face greșelile edililor actuali. Ca să atragă atenția asupra sitației, au organizat un festival activist, au făcut un flashmob în centrul Chișinăului cu două sute de elevi, au participat la o campanie de salubrizare în localitățile situate în bazinul râului și au organizat expediții în care au determinat calitatea apei.

Videos by VICE

Ultima de acest fel a fost susţinută de Ambasada SUA la Chişinău, prin Programul de Granturi pentru Democraţie și s-a-ntâmplat luna trecută, când 25 de elevi împreună cu o echipă a Centrului Național de Mediu au mers pe jos 155 de kilometri, câte 20 pe zi timp de opt zile, de unde izvorăște râul și până unde se varsă în Nistru. Au folosit metoda monitoring-ului biologic: În funcţie de speciile de larve și de crustacee identificate în apă și de numărul lor, au calculat un scor după o anumită matrice, care a determinat calitatea apei. Au constatat că apa e ca vopseaua, moartă și insuportabil de mirositoare.

Cum și noi avem situații similare în România, am vorbit cu Iuliana Cantaragiu, unul dintre experții proiectului, cu o experiență de 14 ani în domeniu, pentru a afla cum rezolvă moldovenii o asemenea problemă.

VICE: Bună Iuliana. De ce este râul Bîc important pentru moldoveni?

Iuliana Cantaragiu: Calitatea lui schimbă şi calitatea Nistrului (râu folosit pentru pescuit, transport de mărfuri și producerea energiei electrice – n.r.), fapt demonstrat de Centrul de Investigaţii al Agenţiei Ecologice Chişinău. În plus, pe lângă râu locuiesc aproape un milion de oameni, dat fiind faptul că traversează capitala.

Locuitorii ce părere au despre asta?

Mulți nu conștientizează cum îi afectează. Multe localități din bazin nu au canalizări, iar acolo unde există sunt conectate doar instituțiile publice. Oamenii își aruncă fecalele în râu, ceea ce poluează apa care alimentează fântânile de mină și izvoarele. În aval de Chişinău culturile agricole (varză, ardei, roşii vinete, porumb etc.) sunt irigate cu apa deja moartă. Iar aceste legume ajung în pieţele capitalei și le consumăm toţi. Multe localități nu au nici sisteme centralizate de aprovizionare cu apă. Evident că apar maladii, dar nu se face o investigaţie aprofundată a cauzelor, ceea ce face dificil să demonstrezi o conexiune între calitatea apei şi cauza bolilor.

Oribil. Care este starea râului în acest moment?

Cam de la 20 de kilometri de unde izvorăște, adică din Călărași, până la Chișinău c moderat poluat. Apoi este degradat complet până la vărsarea râului în Nistru. În amonte de Chișinău are un deficit de apă, iar în oraș este mort, nu mai suportă nicio formă de viaţă din cauza nivelului scăzut de oxigen. Concentrația de amoniac a atins nivelul maxim admis în capitală și a crescut de 104 ori după Chișinău.

Degradarea a început în anii ’60-’70, când au îndreptat albia râului, ca să eficientizeze irigarea şi să extindă terenurile agricole. Au construit un bazin de acumulare, care n-a fost curățat de nămol în ultimii 20 de ani și a dus la ridicarea apelor, iar lunca râului e permanent inundată când plouă. Deversările ilegale de ape uzate ale agenților economici s-au intensificat și ele în ultimii zece ani. După ’90 nu s-a investit în întreţinerea staţiilor de epurare sau de pompare, așa că aproape majoritatea au încetat să funcționeze. De-a lungul râului mai sunt doar trei și una în Chișinău, care nu dă randament.

De ce nu s-a făcut nimic pâna in prezent?

Din cauza corupţiei şi lipsei de interes. Gândim îngust. Interesele economice prevalează celor sociale şi de mediu. Iar obţinerea de beneficii de grup pe termen scurt prevalează beneficiilor pe termen lung ale societății. Legislația nu reglementează condițiile în care Parlamentul – singura instituție abilitată în acest sens – poate declara o situaţie „catastrofă ecologică”. Ceea ce permite autorității centrale de mediu să se eschiveze. Totodată, recunoaşterea catastrofei ar însemna incapacitatea funcţionalităţii instituţiilor abilitate de protecţie a mediului pe parcursul a cel puţin 15 ani. Iar ăsta e un impediment mare pentru reabilitarea râului Bîc.

De ce lucrați cu tineri și nu cu oameni avizați?

Tinerii sunt cel mai eficient grup-ţintă în care merită să investeşti. Sunt cei mai receptivi şi mai sensibili la transformările de mediu. Conştientizează bine că, ce văd în jur este moştenirea cu care vor trebui să conviețuiască și să se descurce.

Mulțumesc, Iuliana.

Citește și:

Patru tone de pești morți în râul Arieș

Poluarea ucide mai mulți oameni decât SIDA și malaria la un loc

Poluarea maşinilor ne ucide rapid