Foto: Amdraci
Agenţia Naţională Antidrog şi cei la Asociaţia Carusel fac şi vara asta, în parteneriat, la Vama Veche, o campanie de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri. Pe plajă, în faţa sediului salvamarilor, au montat un cort militar unde gură-cască sau consumatorii vin şi cer informaţii sau vorbesc pur şi simplu.
Videos by VICE
Dincolo de titlul campaniei „Fără riscuri în plus –safe parties” ( la fel de steril ca orice alt motto din ăsta mobilizator), mi se pare foarte tare abordarea pe care oamenii o au. Mihaela Ţone (de la ANA), Sorin Briceag şi Ioan Petre (Carusel) s-au cam prins că „spune NU drogurilor” e la fel de ineficient ca „nu trece bă, strada, e roşu!” şi încearcă acum să-i înveţe pe cei care aleg să bage ceva în ei înainte de un Goblin sau Expirat, cum să evite un trip nasol.
Cei trei sunt ok – n-au preţiozităţi sau băşini de experţi atotştiutori. La cort vin însă cel mult 20 de oameni (într-o zi bună); şi mă îndoiesc că toate tripurile din Vamă sunt reuşite. I-am luat la întrebări, pe caniculă, și asta un drog care-ți dă-n cap.
Mihaela Ţone (de la ANA) și Sorin Briceag (Carusel)
VICE: Cine vine vara asta la voi?
ANA: În anii trecuţi majoritatea întrebărilor erau despre consumul de marijuana. Acum pare că toată lume ştie ce înseamnă asta şi întrebările se duc pe substanţe de tipul anfetamine sau ecstasy, substanţe sintetice. Cei care vin fie au cochetat cu partea de consum, fie deja sunt consumatori şi testează să vadă ce mesaje avem, ce ştim…
Vin să vă dea lucrare de control?
Da. Şi să beneficieze de serviciile pe care le oferim şi să-şi completeze informaţia. Vin să primească apă, seringi sau prezervative. Nu toţi au experimentat toate efectele. Mulţi ştiu de la prieteni. Întotdeauna e loc de aflat lucruri noi.
Carusel: Anul trecut am avut inclusiv un caz în care un tip de pe-aici era într-un consum problematic de droguri legale. L-am îndrumat către centre şi oameni din Constanţa care l-au ajutat medical şi prin consiliere. Dar sunt și unii cărora nu le pasă şi nu-i interesează să afle informaţii. E alegerea lor, lucrurile astea nu se fac cu forţa.
Ce-i spuneti unuia care a luat sau vrea să ia ecstasy?
ANA: Ok, vrei să consumi, hai să vedem: ştii ce e ecstasy și efectele care te fac să te simţi relaxat, partea bună. Dar vrem să vedem dacă persoana ştie şi partea rea. Adică deshidratare, stări de rău, dureri de cap până la supraîncălzirea organismului.
Totuşi, nu prea am văzut pe nimeni să vină la cort…
Carusel: Depinde de perioadă, dacă e în week-end sau în timpul săptămânii. Noi facem și plimbări prin Vamă, nu trebuie să vină neaparat la cort.
Care e cea mai comună întrebare a celor care rulează câte un cui?
ANA: De ce mi se dilată timpul. Compuşii de THC duc la o percepţie alterată a spaţiului şi timpului, dar el nu se dilată.
Dar pot fi atât de creativ şi mă gândesc la atât de multe!
Poate te simţi doar mai liber şi-ţi laşi neuronii să funcţioneze în voie, fără să ai atâtea limitări pe care ţi le pui singur. Imediat după ce consumi, se activează mai degrabă emisfera dreaptă a creierului, responsabilă de partea de creativitate.
În afară de iarbă, ce iau oamenii care vin la Vamă se se pună în cap?
Localnicii, cei din judeţ, sunt pe legale. Ceilalţi aduc ce consumă acasă. Sunt şi care iau heroină şi se asigură de acasă că au tot ce le trebuie pentru consum.
Magazinele de legale sunt acum ilegale. Senzaţia unuia care n-are treabă cu drogurile astea e că a scăzut şi consumul.
Cei care au apucat în anii în care au fost legale să consume şi s-au agăţat în ele, inclusiv la nivel injectabil, continuă să le ia de pe net şi să le consume cu aceeaşi frecvenţă. Se comandă cantităţi mai mari şi apoi se vând în stradă.
ANA: Când au apărut etnobotanicele, lucram într-un centru de tratament cu metadonă pentru consumatorii de opiacee. La un moment dat veneau şi ne spuneau că iau ceva nou, mult mai bun şi că nu apare sevrajul. A durat juma de an să ne dăm seama care sunt efectele adevărate (majoritatea crize de paranoia). Unii specialişti au ajuns în vremea aia să recomande chiar revenirea la heroină, pentru că pur şi simplu nu existau soluţii.
După o experienţă atât de dură, n-ar fi mai logic ca un drog uşor, canabisul, să intre într-o pseudo-legalitate?
La nivel internaţional sunt trei abordări: deţinerea şi comercializarea pedepsite (e şi cazul României), politica toleranţei (cum e cazul Olandei) sau dezincriminarea posesiei în vederea consumului (Spania, Cehia), tocmai pentru a nu marginaliza social consumatorii sau a-i face potenţiali infractori.
Super… şi-atunci? Voi ce abrodare susţineţi?
ANA: Agenţia Naţională Antidrog sprijină legea de acum: incriminarea posesiei și comercializării.
Carusel: Noi tindem să sprijinim dezincriminarea consumului. Dacă s-ar fi făcut lucrul ăsta, s-ar fi evitat multe din câte s-au întâmplat în ultimii ani din cauza legalelor. Efectele substanţelor vechi erau ştiute, alte etnobotanicelor, nu. Consumatorii de legale au fost un fel de cobai. Dacă ar fi putut să le înlocuiască cu ceva care nu provoacă atât de mult damage, ar fi stat altfel.
Dă-mi un exemplu!
Carusel: Mulţi care au ajuns să ia legale la seringă erau înainte consumatori de heroină la seringă. Heroina are un anumit proces de injectare, aproape ritualic. Chiar dacă se consumă la comun, între momentul din care îți injectezi şi cel în care pasezi trec minute întregi, suficient, de exemplu, ca virsusul HIV să moară. Cu etnobotanicele ritualul a picat şi consumul a devenit compulsiv. Se bagă mai multe doze în una singură, îşi injectează fiecare câte un pic şi în două, trei secunde acul ajunge în vena altuia. Imaginează-ţi de ce întâmplă cu nişte vene înţepate de 20 de ori pe zi. Aşa a apărut epidemia de HIVîn rândul consumatorilor.
Dar există un program de schimb de seringi, câte aţi dat până acum în Vamă?
ANA: Săptămâna asta nu am dat seringi. Din 17 iulie, în jur de 30. De obicei vine un membru al unui grup şi ia pentru toţi. Dar nu se întâmplă mereu să le aducă înapoi, așa cum ar trebui. Când le dăm, le povestim despre zonele ceva mai safe pentru injectare. Una e să-ţi bagi în venele de pe braţ, alta e să-ți injectezi în jugulară.
Au venit la voi la cort oameni tripaţi?
ANA: Venea în Vamă un grup de consumatori de LSD amestecat cu iarbă şi poate şi altele. Unoeri aveau chef de vorbă cu noi, li se părea că ideile le vin mai uşor. Unii veneau că le dădeam apă gratuit şi le spuneam mereu: „Băi, ai tras ce-ai tras, da’ bea şi nişte apă, nu strică”. Le-am vorbit despre servicii şi posibilităţi de formare. Un tip din grup a mers apoi a Şcoala de Vară organizată de Carusel. Mulţi au învăţat să-şi regleze consumul şi să nu le mai amestece.
Carusel: Persoanele de genul ăsta se întoarc între consumatori şi îi educă şi pe ceilalţi.
Vin să vă întrebe şi de substanţe sau denumiri noi pe care voi nu le ştiţi?
ANA: Da. Întrebă, de exemplu: „Ce e DMT?”. E şi un test pentru noi „hai să vedem cât te actualizaţi sunteţi cu ce se consumă, dacă sunteţi în trend cu ce se consumă anul ăsta”.
Vi se cer des prezervative?
Carusel:Mai mult prezervative decât seringi. E o parte la fel de importantă a campaniei de reducere a riscurilor.
Mai vezi despre Vama Veche
Întrebarea zilei: De ce s-a stricat Vama?
Ți se pare că s-a stricat Vama Veche pentru că te-ai stricat tu
