Wednesday îți arată că România e spectaculoasă mai ales în filmele străinilor

Serialul Wednesday a pus pe Netflix diverse bucăți din România. Și nu-s puține. Din 23 noiembrie, ai ocazia să le vezi și să fii surprins de cum arată. E posibil ca unele dintre locurile astea să-ți facă poftă de călătorie, tocmai de-asta ți le-am extras și ți le-am adus într-un singur loc ca să-ți fie mai ușor să le găsești. 

Scurt recap de pus în temă: Wednesday e parte din Familia Addams, aia fictivă, creată de Charles Addams ca o satiră a familiei americane ideale. Wednesday e fiica lui Gomez și a Morticiei, iar pe lângă ei mai sunt alte cinci personaje, inclusiv o mână – jucată de un magician român, Victor Dorobanțu.

După lansare, în mai puțin de o săptămână, serialul a stabilit deja un record. A înregistrat 341,2 de milioane de ore de vizionare în toată lumea (mai mult decât sezonul 4 al serialului Stranger Things) și a devenit cea mai vizionată serie în engleză de până acum. Așa că ceva oameni au văzut România.

Wednesday e copilul cu creier al familiei, căreia îi place să-și tortureze fratele cu obiecte cât mai contondente. Hmmm, pe undeva îmi aduce aminte de propria copilărie povestită în cuvintele fratelui meu care-mi zice acum că, deși îl băteam non-stop, mă plăcea pentru că știa că aș fi rupt picioarele oricui s-ar fi luat de el. Exact ce face și Wednesday în primele minute ale serialului.

Independent de ce-și propune serialul Wednesday, e încă un moment în care remarci că România arată bine, în special prezentată în producții străine.

Universitatea Politehnica București e cea mai mare universitate din țară, cu 204 de ani vechime în spate, ceea ce pare că se potrivește cu vibe-ul lui Wednesday, dar și cu secretul stației de metrou cu același nume. Înainte să ajungi la universitate calci pe o pardoseala de marmură roz, placată cu dale de calcar în care au rămas și fosile vechi de zeci de milioane de ani. Faza mișto e că în 1983, când au făcut comuniștii gura asta de metrou, nimeni nu știa că formele alea ciudată de pe marmură sunt fosile ale unor ființe preistorice. Oops. 

Cum orice drum în viață trebuie să înceapă de undeva, așa a fost și cu universitatea asta a cărei primei instituții de învățământ a fost „Școala de Poduri și Șosele, Mine și Arhitectură”. Toate drumurile lui Wednesday duc la Poli. Mă rog, asta în primele secunde ale serialului, înainte să fie exmatriculată din liceul d-acolo și mutată mai departe. Așa că glumele de tipul „de intrat se intră ușor la poli, cu ieșitul e mai greu” sau „primii șapte ani sunt grei până ajungi în anul trei” au funcționat fix pe dos în cazul personajului jucat de Jenna Ortega.

Următoarea stație din parcursul școlar al lui Wednesday e mult mai eclectică. Castelul Cantacuzino devine Nevermore în serial, dar mai ales o face cu exteriorul. Dacă ajungi prin zonă, îți recomand restaurantul. Și neapărat priveliștea. 

Oricum, având în vedere că e locul în care Wednesday își dezvoltă talentele zic că se potrivește la fix cu trecutul de cabană de vânătoare care obișnuia să fie pe aceeași locație. 

Castelul Cantacuzino, a cărui primă piatră de temelie a fost pusă în 1901, este cunoscut și ca „Zamora”, denumire care ar proveni chiar de la cățeaua familiei cu care Cantacuzinii ieșeau la vânătoare și strigau „Za. Mura!” ca ea să le aducă prada. Nu cred povestea asta, pentru că locația e la poalele muntelui Zamora, dar hai să rămânem la căței că sunt mai pufoși decât niște creste montane.

Nu m-am gândit să-mi strig veci cățeaua așa și sunt convinsă că nici Amy Claire nu-i atât de creativă când își strigă găinile prin coteț, dar cu vitralii de sticlă de Murano în casă, șeminee ornamentate cu mozaic și foiță de aur, scări din marmură de Carrara, o colecție de heraldică reprezentând 27 de blazoane ale familiilor boierești înrudite cu Cantacuzinii zic și eu că aș fi uitat să zic „aici, fata”. 

Castelul, în stil neoromânesc, a fost construit sub ghidarea arhitectului Grigore Cerchez, unul dintre cei mai importanți arhitecți de la finalul secolului 19. Alegerea locației pentru el se leagă de proprietatea imensă pe care o deținea familia Cantacuzino, din munții Baiului  până la apa Prahovei, iar Sinaia era foarte aproape cu noile șine de tren instalate. 

Se zice că prințul Gheorghe Grigore Cantacuzino ar fi vrut să paveze curtea castelului cu monede de aur și la fel să facă și cu țigla castelului, însă de la aceste vise opulente până la naționalizarea din 1948 n-au trecut prea mult decenii. A a fost apoi chiar și un sanatoriul al Ministerului de Interne, adică un Sanatoriu TBC al Securității. Cel puțin asta se știa oficial, mai pe șleau se zice însă că ar fi fost un loc relaxare și bulăneală pentru securiști și mai târziu pentru SRI-ști. 

În 2004, domeniul a fost retrocedat unei nepoate de-a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino, însă aceasta l-a vândut unui fond de investiții. Castelul e deschis publicului abia din 2010.

Sinaia are două gări regale și una de călători, fiind unul dintre puținele orașe europene cu acest privilegiu. Șansă apărută, desigur, după 1879 când a fost terminată calea ferată. Și, oricât de sufocată e acum Valea Prahovei de trafic, gândește-te că a fost ultima trecătoare din Carpații Meridionali deschisă circulației. Asta s-a întâmplat după ce capitala României s-a mutat de la Târgoviște la București și erau presiuni comerciale din partea Europei și a Imperiului Austro-Ungar. Ocazie cu care oamenii chiar s-au întrecut în inginerie pe tronsonul ăsta fiindcă era complicat de construit. 

Prima gară regală, nu aia pe care o vedem în serial, a funcționat până în 1940, apoi a trecut prin multiple transformări, de la club muncitoresc și sală de spectacole la restaurant, discotecă, atelier de tâmplărie, bibliotecă și, într-un final, muzeu al căilor ferate.

Cea de-a doua gară regală, și aia pe care o vezi cu Săgeata Albastră în serial, a fost comandată de regele Carol al II-lea prin 1933 și a fost finalizată șapte ani mai târziu, iar astăzi încă are aceeași funcție. 

La cele trei gări din Sinaia s-au petrecut o mulțime de fapte din categorie „știai că”, pe care probabil le vei uita imediat, dar îmi e imposibil să nu-ți zic câteva dintre ele: de aici au plecat corpurile neînsuflețite ale regelui Carol I, regelui Ferdinand, iar trenul regal a purtat corpul reginei Maria trecând prin aceste gări până la Argeș. Tot de aici a plecat și Regele Carol al ll-lea când a abdicat în 1940 și regele Mihai în 1948 când a luat trenul exilului. 

În Bălteni, Dâmbovița, la o super doamnă, ți-o poți imagina adultă pe Wednesday acolo, la Conacul Olgăi Greceanu. Crede-mă, povestea ei e mult mai interesantă decât pereții rămași în paragină.

Olga Greceanu, de origini nobile, născută Șeșevski, a fost o pictoriță apreciată în Europa și America, și singura femeia din România care primit acordul scris al patriarhilor să predice la amvon, în oricare biserică din țară. Rămâne singura femeie primită în „Rugul Aprins” (scos în afara legii în 1948, în perioada comunistă), un nucleu de intelectuali care își propuneau păstrarea valorilor ortodoxe.

Tot ea, alături de Cecilia Cuțescu-Storck, a organizat prima „Expoziție națională a femeilor pictore” și în 1968 a obținut autorizația Patriarhiei de a restaura biserici. Chiar ea a pictat frescele de la Patriarhie.

În perioada interbelică, Olga, era recunoscută ca artistă și era doamna de companie a reginei Maria, ba chiar a fost invitata președintelui Roosevelt la New York. 

A pierdut o mare parte a lucrărilor sale sub bombardamentele din Al Doilea Război Mondial, iar o alta i-a fost confiscată de comuniști, care i-au luat inclusiv dreptul la semnătură. 

Conacul de la Bălteni, construit în 1905, a fost printre bunurile confiscate și a devenit bloc de închiriat, un reper lângă blocurile foștilor muncitori moldoveni din zonă. Cu toate astea, Olga nu a renunțat la dorința ei de creație și a continuat să restaureze și să picteze până la 86 de ani, când a murit cu pensula în mână.

Complexul Grădinii e localizat în Cotroceni, denumire despre care am învățat zilele trecute că vine de la „a te cotroci”, a scormoni sau a adăposti. Așa că ce loc mai bun să faci asta decât printre cele peste 10 mii de specii de la Grădina Botanică? Doar acolo s-au pitit și trupele de ocupație germane în Al Doilea Război Mondial, ceea ce a dus la bombardarea serelor în 1944. 

Grădina Botanică a fost realizată în 1860, la solicitările doctorului Carol Davila, cu scopul de a ajuta elevii de la Școala Națională de Medicină și Farmacie, dar și să fie o sursă de plante medicinale proaspete pentru farmacii. 

Ce vezi în serialul Wednesday e Sera Veche a Grădinii, construită în 1889–1891, după modelul serelor din Liège, Belgia, care a fost închisă publicului în 1976 deși până atunci a funcționat ca seră de expoziție. Pavilionul care adăpostește și acum variate familii de plante exotice a fost reabilitat și deschis în 2011. Acesta este și singurul pavilion care se poate vizita din Sera Veche, restul fiind folosite pentru întreținerea colecțiilor existente, dar și pentru furnizarea materialele necesare cercetării și studiului.

Ca să încheiem epic, cum ar face-o de altfel și Wednesday, e musai să afli de un conac monument istoric, demn de creativitatea violentă a personajului. E vorba de Casa Monteoru, una dintre cele mai valoroase clădiri din patrimoniul Capitalei. 

În interior, pereții casei au tot fost îmbrăcați în marmură multicoloră, decorați cu oglinzi, aduse de la Viena, la fel ca mobilierul, iar corpurile de iluminat comandate de la Paris, și un hol central pe trei niveluri.

Casa, în prezent clasată ca monument istoric de interes național, a fost construită la finalul secolului 19 de Alecu Niculescu, iar de atunci a mai trecut prin restaurări coordonate de Ion Mincu și Nicolae Cuțarida. Casa a trecut de la proprietate privată la asociație comunistă în 1945, când Elena Lascăr Catargi, sub presiuni sovietice, a donat casa.

Clădirea a devenit sediul Asociației Române pentru strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică, iar din 1952 a fost sediul Uniunii Scriitorilor din România. Din 2010, clădirea a fost retrocedată.

Moștenitoarea Ioana Angelescu a declarat că își dorește ca imobilul să devină un centru cultural, ba chiar ar vrea să facă o arhivă a tuturor filmelor care au fost trase în această locație. De acum poate fi și serialul ăsta.

Serialul Wednesday e pe Netflix. Și dacă te apuci de el, fii atent la un lucru: Academia Nevermore „jucată” de Castelul Cantacuzino. E un internat pentru outsideri, unde Wednesday ajunge după ce aruncă just for fun niște pești piranha în bazinul unde se antrenau colegii ei de la echipa de înot. Nevermore e un loc în care fiecare se poate exprima cum simte, iar „outsiderii” lumii obișnuite se simt în sfârșit acceptați.