Șeful ANPC vrea să bagi slănină fără griji, așa că uite ce-i cu nutriscore și eticheta semafor

VICE ți-a arătat deja dacă mâncarea românească îți face rău sau nu. Răspunsul pe scurt e că „da”. Și poate că aici ar fi ajutat o etichetă care să-ți spună, cu o oarecare precizie, că ce bagi sub nas e mai rău sau mai bun. Horia Constantinescu, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, consideră că așa ceva cauzează la românii obișnuiți să consume slănină, poate cu un pic de pălincă.

„Cei din nordul țării noastre consumă cu predilecție – și face parte din meniul lor de mii de ani – slănina. Slănina are la acest moment, conform nutriscore, cel puțin litera D, dacă nu dublu D sau te miri ce altă notare, dar cetățenii din zona respectivă au nevoie de un aport mai mare caloric, deci cu siguranță este greu să le dăm peste cap metabolismul. Ori, neavând o etichetare rațională, neavând o etichetare decât în general. Da, în general este mai bine să mâncăm cu toții salată și pește fiert, dar asta nu înseamnă că toți cetățenii europeni trebuie să fie influențați și să ia o decizie de tranzacționare în condițiile în care aceasta nu reprezintă o variantă oficială agreată la nivelul întregii comunități europene”, a argumentat Constantinescu această decizie de-a lăsa omul cu slănina lui. 

Eticheta nutriscore ar fi trebuit să dispară de pe produse la 1 noiembrie, doar că data nu e certă. În septembrie, ANPC a transmis însă Asociației Marilor Rețele Comerciale o adresă în care scria că nu agreează introducerea în România a acestui sistem.

Deocamdată, eticheta nu e obligatorie, dar producătorii au ales-o fie pentru că le asigură un avantaj în fața concurenței, fie pentru că chiar ar vrea să-i ajute pe clienți. În orice caz, este un element util în alegere, dar acum e și un element de dezbatere aprigă. 

Mâncăm prost, asta e clar. Și nu o spun eu, o spun datele oficiale care arată că mulți dintre adolescenții din România sunt obezi și au o mulțime de boli care sunt strâns legate de alimentație. Nu ne uităm pe etichete, nu alegem produse în funcție de calitate și băgăm des câte o shaorma. Și asta nu ar fi neapărat ceva rău dacă am alege o shaorma făcută cu produse de calitate. Sosurile o strică, dar asta este altă discuție. 

În octombrie 2022, când nimic nu prevestea zbaterea, s-a iscat un adevărat scandal pentru că pe rafturile din marile magazine, în care ne ducem cu toții des, sunt produse care au eticheta nutriscore – așa numita „eticheta semafor”, cu litere și culori care marchează cât de sănătos ar fi un produs, dar nu doar atât.

Ca să te lămuresc și să înțelegi ce înseamnă eticheta asta care acordă un scor fiecărui produs am vorbit cu nutriționistul Cristi Mărgărit. El mi-a explicat la ce trebuie să fii atent când arunci în coș produse la fiecare sesiune de cumpărături. Mai mult sau mai puțin reușită.

VICE: Ce este eticheta nutriscore și ce ne arată ea mai exact?
Cristi Mărgărit: Este un sistem de etichetare care presupune aplicarea unui casete pe etichetele produselor unde întâlnim cinci litere cu cinci culori: de la A până la E și de la verde până la roșu. Ele sunt acolo pentru a determina frecvența consumului acelui aliment, nu neapărat dacă un aliment este sănătos sau nu.

Produsele care au A, verde, pot fi consumate zilnic, mai des, și pe măsură ce ajungem către roșu produsele ar trebui consumate cât mai rar sau ocazional. Este un sistem foarte simplu, vizual, care a fost demonstrat prin studii că îmbunătățește alegerea consumatorului când este la raft. 

Foarte mulți dintre noi, dintre consumatori, nu stăm să citim etichetele în amănunt. Mulți nu știu să evalueze consumul de sare, de fibre, grăsimile saturate și, în general, impactul pozitiv sau negativ pe care îl are un aliment pentru sănătate. Și atunci această alegere după culori sau cifre pare să fie mult, mult mai simplă.

Șeful ANPC zice că ar trebuie scoasă eticheta nutriscore și că produsele nu ar trebui să aibă afișat acest scor.
Nu trebuie neapărat să dispară, a fost o alegere luată de oficialii din România. Sunt niște justificări parțial adevărate, susținute logic, argumentate. Aceste critici asupra etichetei nutriscore au fost aduse încă de la apariția sa. Încă de când se lucra la sistem, în special de către producătorii de alimente tradiționale.

De exemplu, în Italia, producătorii de parmezan au fost nemulțumiți, în Franța, de unde practic provine acest sistem, producătorii de brânzeturi au fost revoltați de la bun început, la fel și cei de produse tradiționale.

În Franța există multe alimente aparent nesănătoase, cele bogate în sare și grăsimi saturate, produse de origine animală, procesate, alimente foarte concentrate. Cu toate acestea ele fac parte din acest paradox francez. Dacă ei mănâncă aceste alimente nu înseamnă că sunt mai nesănătoși sau obezi.

Din punctul meu de vedere, această etichetă nutriscore are multe minusuri, dar ar putea fi îmbunătățită. Cred sincer că ar reprezenta un plus pentru consumatori, pentru cei care fac alegerile la raft.

Dacă era explicată mai bine, era mai simplu pentru noi toți.

Mulți se gândesc că pe baza etichetei nutriscore își pot da seama dacă ce cumpără îi și îngrașă. Slănina, de exemplu, este sănătoasă sau fugim cât putem de ea?
Slănina aduce niște nutrienți, unele sunt dăunătoare pentru corpul nostru și, evident, orice aliment, nu doar slănina, câtă vreme este pe piață poate să ofere și ceva bun. Contează foarte mult cantitatea în care este consumat, modul de procesare, celelalte alimente pe care le mâncăm, existența unor eventuali aditivi alimentari, cum gătim produsul respectiv. 

Contează foarte mult și cine îl mănâncă, ce stare de sănătate are, ce boli sau probleme. Greutate, înălțime. Toți acești factori influențează inclusiv consumul de slănină. Pe de altă parte, există și alimente care nu aduc toți nutrienții esențiale, tocmai din acest motiv omul trebuie să mănânce variat, să ia din fiecare ce are organismul nevoie.

Dacă mâncăm doar un anumit tip de aliment, apar carențele nutriționale.

Ne putem construi un regim care să ne ajute să slăbim cu ajutorul etichetei nutriscore, putem ține o dietă pe baza acesteia?
Da, se poate ține. Însă trebuie reținut că nutriscore nu-ți interzice să consumi anumite produse, ci te educă într-un fel, te face să alegi, astfel încât să predomine în dieta noastră alimentele cu verde și apoi să ne îndreptăm, ocazional, spre cele cu roșu. 

Dacă ne uităm pe etichetă vedem că unele alimente sănătoase, brânza de capră, de exemplu, parmezanul au scor foarte slab din cauza grăsimilor saturate, din cauza lipsei fibrelor, din cauza aportului de sare. Acest scor poate să penalizeze prezența unor substanțe care în exces ne fac rău sau poate să semnaleze că lipsesc anumite care au impact benefic asupra sănătății. De exemplu, icrele.

Principala critică la adresa etichetei nutriscore a fost că unele produse sunt sănătoase și nu sunt recomandate spre a fi consumate foarte des, în timp ce la altele este exact invers. 

Producătorii de produse tradiționale din Occident s-au opus încă de la început, a fost un proiect criticat din fașă. Carnea crud-uscată, presată, este adevărat că are o cantitate mare de sare, de grăsime, dar face totuși parte din alimentația normală, obișnuită și aduce nutrienți importanți. La fel și brânza de capră.

Nici eu nu sunt neapărat de acord cu nutriscore, însă este o variantă care ar putea fi îmbunătățită în timp. 

La ce ar trebui să renunțăm când vine vorba de mâncare, de dietă, ce ne face rău?
Evident, ar trebui să renunțăm la zahăr dacă discutăm despre dietă, la făinoase, la prăjeli, la mezeluri. Putem să gătim la temperaturi cât mai mici și să avem un control la cantitatea de mâncare pe care o consumăm. O persoană care muncește fizic și face sport își permite să mănânce mai multe calorii, este foarte diferit meniul de la om la om. Nu se poate face o dietă universală.