Am vorbit cu studenții din Cluj care au protestat față de chiriile excesive și haosul din Educație

Cluj n-are metrou, dar compensează cu două festivaluri de muzică, cel mai mare festival de film, imaginea c-a devenit capitala IT a României, dar și niște chirii babane. Martie găsește orașul într-un moment fericit, dar pentru studenții de-aici e un adevărat haos. Odată cu eliminarea restricțiilor, Ministerul Educației a zis, de pe o zi pe alta, că toată lumea trebuie să revină la cursuri și gata cu învățământul ăsta online, că și așa a fost un stres considerabil pentru guvernanți. 

Uite cum Cluj se găsește în centrul furtunii: chirii mari – garsoniera de 11 metri pătrați e un exemplu perfect –, studenți mulți și decizii luate cât de cât aiurea. Decizia Ministerului nu-i afectează doar pe cei din Cluj, evident. Studenți din Iași, de exemplu, au depus o plângere penală împotriva ministrului Educației Sorin Cîmpeanu. La Cluj, vreo două sute de studenți au protestat în fața rectoratului UBB. S-au plâns de organizarea proastă, lipsa locurilor în campus, chiriile scumpe și greu de găsit într-un timp scurt, dar au subliniat că există și riscul de abandon universitar, pentru că mulți nu-și permit să revină sau să renunțe la joburile luate în ultimii doi ani.

Am căutat studenți care au protestat ca să aflu ce soluții văd pentru rezolvarea acestei probleme și cât de departe merg nemulțumirile lor, că poate așa înțelege și Ministerul, și ministrul, că situația nu-i doar în alb și negru. 

VICE: Care a fost obiectivul?
Florin: Am protestat față de deciziile haotice ale ministrului Educației. Vrem să convingem Ministerul să permită desfășurarea celui de-al doilea semestru așa cum a stabilit fiecare universitate, și nu să bulverseze întreaga comunitate cu întoarcerea fizică într-un timp atât de scurt. Toți studenții își doresc să se întoarcă fizic, dar nu putem de pe o zi pe alta, când trebuie să plătim o chirie de sute de euro; mulți studenți nu își permit astfel de costuri. Este greu și pentru UBB să organizeze orarul fizic și întreg aparatul administrativ în mai puțin de două săptămâni.

Ce te nemulțumește cel mai mult legat de hotărârea Ministerului?
Lipsa de comunicare care există încă din 2021, când ministrul nu a vrut să asculte opinia studenților legat de eliminarea transportului feroviar gratuit. La fel și în acest an, nu vrea să asculte nevoile reale ale studenților și să înțeleagă că o astfel de decizie de reîntoarcere fizică va produce un abandon universitar și mai mare. Mulți studenți nu își permit să se întoarcă în Cluj atât de rapid.

Cât de gravă e problema locurilor de cazare?
Aici e problema de natură financiară. Suntem circa 50 de mii de studenți și sunt doar șase mii de locuri de cazare în campus, așa că mulți vor fi nevoiți să își găsească chirie, care, după cum bine știm, aici în Cluj întrece orice record din România. Ce vom face cu studenții care provin din medii dezavantajate și nu au o situație financiară bună? Hotărârea înseamnă o limitare a accesului la educație și pentru asta am pornit acest demers.

Ce soluție vezi?
Să aplice corect prevederile OUG 99/2021, care permit universităților să continue activitatea didactică așa cum au stabilit de la începutul anului universitar și să nu interpreteze că acum se face trecerea la regim fizic, odată cu ridicarea stării de alertă. Ne arătăm aprecierea față de Universitatea „Babeş-Bolyai”, care a susținut opțiunea de a continua semestrul doi așa cum au stabilit de la bun început facultățile.

VICE: De ce ai participat la protest?
Alexandra: În semn de solidaritate pentru toți studenții nedreptățiți care au de suferit din cauza deciziilor necalculate ale Ministerului Educației. Și ca să fac vocea studenților auzită, deoarece noi suntem viitorul, iar opiniile noastre ar trebui luate în calcul.

Ce crezi că ignoră Ministerul prin decizia de-acum?
Consider că sistemul online sau hibrid a crescut nivelul de incluziune în mediul universitar. Astfel, tinerii cu diferite probleme medicale sau care nu își permit, pe lângă achitarea taxei școlare, traiul într-un oraș universitar, aveau acces la educație. Ei bine, prin această decizie, s-a ridicat o barieră în accesul lor la educație. Totodată, timpul de implementare a deciziei este foarte scurt. Studenții nu au cum să-și găsească locuințe – ca să nu mai zic că ar trebui să facă tot acest proces pentru doar trei luni de facultate. Nu e exclus ca o astfel de decizie să ducă la abandon universitar.

Ce soluție ai vedea pentru perioada asta?
Continuarea după cum s-a stabilit la începutul primului semestru sau în format hibrid.

VICE: Ce te nemulțumește legat de hotărârea Ministrului Educației?
Antonio: Decizia vizează doar un anumit număr mic de studenți care au, într-adevăr, posibilitatea de a se întoarce în format fizic, în situația dată. În realitate, marea majoritate a studenților nu-și permit să vină în orașul universitar respectiv, într-un timp atât de scurt.

La ce probleme crezi că poate duce o astfel de decizie?
Găsesc hotărârea irațională, iar cea mai proeminentă dintre probleme este abandonul universitar. Sunt student reprezentant în Consiliul Facultății, așa că am fost contactat de mulți studenți care mi-au zis că într-o astfel de situație nu-și pot continua activitatea universitară, din diverse motive – lipsa unui loc de cazare sau a jobului la care au început cât era sistemul online.

Capacitatea de cazare a căminelor este limitată, iar multitudinea studenților o depășește detașat, moment în care singura soluție pentru unii dintre ei este să apeleze la chirii al căror preț este destul de ridicat și nu mulți își permit să-l plătească. Totodată, locurile de muncă asumate de către studenți reprezintă un subiect delicat. Unii depind de acestea pentru a se întreține. Această tranziție bruscă îi obligă să demisioneze, fără a avea timpul necesar pentru a înlocui jobul.

Ce soluție ai vrea să vezi de la Minister?
Să lase universitățile să își exercite autonomia universitară, așa cum au fost obligate să o facă și la început de pandemie. Însă Ministerul ar putea recomanda universităților să înceapă să adopte soluții cu scopul de a realiza o tranziție treptată înapoi la modalitatea de desfășurare fizică a cursurilor, astfel încât, până la începerea anului universitar viitor, să fie pregătite din punct de vedere administrativ și nu numai.

VICE: Ce te-a făcut să ieși în stradă?
Roxana: Am vrut să-mi arăt nemulțumirea față de hotărârea luată de ministrul Educației, în semn de solidaritate cu persoanele pentru care revenirea la Cluj vine cu costuri mari.

Ce îi reproșezi ministrului Educației legat de haosul ăsta?
Consider că e o lipsă extrem de mare de respect din partea ministrului să ia decizii care privesc direct și imediat comunitatea studențească, fără ca aceasta să fie consultată în vreun fel. În contextul socio-economic cauzat de pandemie și de multele schimbări prin care am fost nevoiți să trecem, o tranziție bruscă, în acest punct al semestrului, vine doar în detrimentul studenților. Mobilizarea asta vine cu costuri ridicate, atât financiare, sociale, cât și academice.

Care sunt problemele generate de o astfel de decizie?
Problemele sunt legate de costurile ridicate pe care comunitatea studențească le va suferi odată cu această decizie. Vorbim aici atât de costuri financiare (de cazare, de trai la Cluj, pierderile aduse de renunțarea la locurile de muncă), cât și de costuri academice – tulburarea procesului didactic adusă de stresul de a fi nevoit să te muți dintr-un oraș în altul, în plin semestru, la care se adaugă riscul crescut de abandon universitar. Cunosc persoane care sunt puse în situația de a renunța la facultate pentru că nu își permit să vină în Cluj și depind de un job la care ar trebui să renunțe pentru a se putea muta.

Dac-ai putea propune o soluție ministrului, cum ar suna?
Continuarea desfășurării activității didactice în condițiile anunțate de către universitate la începutul semestrului și să poată avea posibilitatea de a participa atât fizic, cât și online.

VICE: De ce ai participat la protest?
Denisa: Pentru ca vocea studenților să se facă auzită și pentru a demonstra Ministerului că deciziile iraționale au consecințe, iar studenții sunt uniți și vor lupta mereu pentru drepturile lor.

Ce te nemulțumește legat de hotărârea Ministrului Educației?
Că a fost una irațională, iar studenții nu au fost consultați înainte de a se lua o decizie care până la urmă are un impact major pentru aceștia. Această decizie dă dovadă de abuz de putere și nu se ia în considerare că studenților li se ia dreptul la educație. Accesul la educație ar trebui încurajat, în schimb li se pun piedici. Reamintesc că în urmă cu aproximativ un an același ministru al Educației a limitat gratuitatea studenților la transportul feroviar, iar acum bulversează comunitatea studențească și-o obligă să revină din toate colțurile țării în orașul de studiu. După o perioadă de doi ani în care a fost dezvoltată digitalizarea și educația online se șterge totul cu buretele.

Care sunt problemele de ce ai mai auzit la alți studenți?
Am primit numeroase mesaje din partea studenților cu privire la întrebări despre posibilități de a-și îngheța semestrul, de a amâna pentru următorul an susținerea examenelor de finalizare de studiu, dar și mesaje din partea studenților care doresc să renunțe momentan la continuarea studiilor superioare. Astfel de decizii duce la neîncredere în sistemul educațional.

Ce soluție potrivită ai vedea?
Firesc ar fi ca reluarea fizică să se realizeze treptat, adică studenții să-și dea examenele de sesiune și de finalizare a studiilor în formatul față în față, iar apoi să revină fizic odată cu începerea anului universitar următor. O altă soluție viabilă ar fi fost implementarea sistemului hibrid, adică permiterea posibilității de a participa atât fizic, cât și online la activitatea didactică.

VICE: Cum ai fi preferat să se încheie anul ăsta universitar?
Paul: Să încheiem ultimele trei luni la fel cum am făcut-o în ultimii doi ani. Ne dorim ca ulterior să ne întoarcem din toamnă în formulă integrală. 

Care-s problemele la care duce decizia de acum?
Sunt atât de natură financiară, cât și logistică. Studenții sunt forțați să-și schimbe întreaga rutină din ultimii doi ani, adică posibile locuri de muncă și alte proiecte în care sunt implicați fie în orașul natal, fie în Cluj.

VICE: De ce ai participat la protest?
Bianca: Din solidaritate față de colegii mei. Personal, nu sunt afectată. Eu deja îmi desfășuram activitatea în format hibrid, dar studenții de la unele facultăți sunt sută la sută online de doi ani, iar mutarea în Cluj într-un interval atât de scurt mi se pare absurdă.

Cât despre decizia ministrului Educației, este una necalculată și luată doar din pix, fără a se gândi dacă e posibil. A șters cu buretele cei doi ani în care au fost făcute demersuri de digitalizare.

Care sunt problemele la care crezi că va duce decizia Ministerului?
Abandonul universitar este principala. Apoi, se va crea un haos cu noile cazări în cămine, iar cei care nu prind loc vor avea dificultăți în găsirea unei chirii rapide. În cazul anilor terminali este și mai greu, deoarece pentru trei luni de facultate este absurd să se mute în alt oraș.

Ce soluție vezi la problema asta?
Reînceperea fizică a activității doar din toamnă. Acum ar trebui ca fiecare facultate să își desfășoare activitatea în modul în care a început. Nu consider că după doi ani de online studenții vor avea ceva de câștigat prin aceste trei luni pe care ministrul le dorește fizice, ci doar ar bulversa tot ce s-a clădit până în momentul de față.

Toți studenții își doresc revenirea la activitățile fizice, dar printr-un proces rațional, nu prin decizii luate peste noapte. Ne dorim cu toții ca anii de studenție să îi petrecem în Cluj, nu în fața unui ecran, dar nu este posibil acest lucru atât de spontan. Protestul a fost mediatizat prost și ni s-a reproșat că nu vrem să ne întoarcem fizic la facultate. Acest lucru e greșit.