„Se pot oficia slujbe în lăcașurile de cult, de către slujitorii bisericești/religioși, fără accesul publicului, slujbele putând fi transmise în mass-media sau online.”, anunță ministrul de interne Marcel Vela, în conferința de presă de sâmbătă, 21 martie, în care prezintă noile măsuri luate de Guvern pentru a preveni răspândirea epidemiei de coronavirus. Deși România a ajuns la 576 de cazuri de COVID-19 și se află sub stare de urgență deja de șapte zile, Biserica Ortodoxă Română a decis în tot acest timp să-și continue programul fără mari modificări. În timp ce autoritățile, medicii, presa, sportivii, influencerii îndeamnă să #stămacasă, să nu mai umblăm pe la supermarketuri, pe străzi și prin parcuri, BOR își împărtășește enoriașii cu aceeași linguriță.
Cum suntem în postul Paștelui și mulți credincioși vor să se spovedească și să se împărtășească, duminica aceasta, 22 martie, românii s-au îmbulzit în bisericile din țară pentru „o ultimă liturghie” înainte să fie „închisă biserica” la orele 22.00, conform noii hotărâri de guvern. La Iași, Cluj și în alte orașe din țară, mii de oameni, mulți din categoria vulnerabilă în fața COVID-19, n-au mai ținut cont de recomandările guvernului și s-au dus la slujbă. Deși liturghiile au fost ținute afară, oamenii n-au respectat distanța recomandată de un metru, justificând prin „fiecare are soarta lui” sau „Dumnezeu ne apără”.
Videos by VICE
În ciuda epidemiei de coronavirus galopantă, din gurile preoților nu s-a auzit mesajul: stați acasă. Din contră. Am urmărit retorica BOR pe măsură ce guvernul făcea recomandări pentru cetățeni, în încercarea de a preveni răspândirea coronavirus.
Prima măsură: maximum o sută de oameni la slujbe și ce cred preoții despre limită
Luni, 9 martie, în România erau confirmate 15 cazuri de persoane infectate cu coronavirus. Grupul de Comunicare Strategică anunța sistarea tuturor zborurilor către și dinspre Italia. Tot în aceeași zi, Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt BOR, a zis pentru Realitatea PLUS:
„Coronavirusul nu se ia prin rugăciune, ci în primul rând prin ignorarea normelor de igienă elementară, așa cum spun și autoritățile medicale. Cei declarați bolnavi stau oricum acasă sau în carantină. Biserica nu intră în carantină pentru că ea aparține lui Hristos, nu vreunei autorități pământești.”
Ulterior, pe 11 martie, când numărul cazurilor din România a trecut de 20, iar guvernul a hotărât închiderea școlilor și suspendarea evenimentele cu peste o sută de persoane, am vorbit cu câțiva preoți ortodocși despre măsurile pe care le vor lua în biserici. Am promis că identitatea lor nu va fi divulgată, atât timp cât discuțiile s-au purtat fără aprobarea Episcopiei. Am vorbit cu patru preoți, la telefon și direct, în biserică.
„Slujbele se vor face cu respectarea numărului maxim de o sută de persoane. Cei ce sunt peste acest număr vor intra numai când iese cineva. Pot asculta de afară, acolo unde sunt stații de amplificare”, mi-a zis un preot care slujește la una dintre cele mai mari parohii din Iași, cu sute de enoriași care îi trec pragul.
„Eu sunt preot la țară, nu vom fi o sută de oameni. La noi se fac peste tot slujbe. Unii mai recomandă afară”, spune un preot din Neamț care slujește într-o comunitate de cinci mii de persoane.
„Pe mine nu mă privește interdicția. De luni până sâmbătă sunt sub o sută de oameni la slujbă. Mai văd duminică cum fac. Probabil fac afară sau limitez accesul”, a răspuns un preot tânăr, de la o biserică din nordul Capitalei.
„Nu știu cum o să fie. Să vedem ce directive vin”, răspunde pierdut, un alt preot tânăr, de la o biserică mică din Rahova, București.
Înainte de măsurile mai restrictive luate ulterior, preoții se ghidau după un principiu simplu: dacă BOR zice, atunci facem.
A doua măsură: 50 de oameni la slujbă și BOR face recomandări
Pe data de 15 martie, după ce Guvernul a decis să interzică adunările de peste 50 de persoane, BOR a trimis șase recomandări pe timp de epidemie. Printre acestea se află afișarea la intrarea în biserică a recomandărilor Ministerului Sănătății pentru prevenirea îmbolnăvirii și asigurarea unei zone de igienizare a mâinilor, cu produse necesare pentru aceasta (apă, săpun, dezinfectanți etc.), în proximitatea lăcașurilor de cult.
Sunt câteva lucruri minime, care au fost implementate abia când România a înregistrat 139 de cazuri de infectare.
O altă recomandare era să existe consultări la nivel de unitate de cult, cu cadre medicale competente, pentru a identifica măsuri de prevenire a răspândirii noului coronavirus. De exemplu, îndrumarea persoanelor suspecte de gripă din rândul celor care vin la biserică către unități medicale, precum și dezinfectarea căilor de acces şi aerisirea corespunzătoare a lăcașurilor de cult.
Acestea nu sunt însă suficiente dacă icoanele, obiectele religioase, prescura, linguriță de împărtășanie sunt atinse de zeci de credincioși. Pe lângă toate, mai este contactul pe care enoriașii îl au cu preotul: sărutarea mâinii părintelui, apropierea fizică prin spovedanie, ritualuri la care BOR n-a vrut să renunțe. Din contră, le-a încurajat.
„Lăcașurile de cult vor fi deschise zilnic credincioșilor pe întreaga perioadă a săptămânii, încât preoții slujitori să poată răspunde tuturor solicitărilor credincioșilor privind Spovedania, Împărtășania și citirea unor rugăciuni. Astfel, se va evita aglomerația credincioşilor la slujbele de sâmbătă şi duminică.”
Tot pe data de 15 martie, Patriarhului Daniel a declarat în timpul liturghiei de duminică: „Este timpul să păstrăm o anumită distanță de aproapele nostru, pentru binele lui și binele nostru”.
Dar n-a menționat nimic de momentul când preotul îți spune patrafirul în cap, sub care-i zici toate păcatele.
Când guvernul îți spune să stai în casă și preoții se plimbă cu sfințitul
Acum câteva zile, în plină epidemie de coronavirus, preoții mergeau din casă-n casă să sfințească. Obiceiul este să se dea cu aghiazmă în case, iar enoriașii să pupe crucea și icoana aduse de preot.
Eugen Tănăsescu, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului a spus că preoții „umblă steril”, orice ar însemna asta.
„Nu înțeleg de unde preocuparea față de preoții care merg din casă în casă, pentru că deocamdată nu s-a declarat zonă roșie, ca în Italia. Tot umblat de la unul la altul e și când schimbi autobuzul sau metroul. Viața bisericii nu trebuie tulburată mai mult decât viața societății, să știți. Oricum, noi umblăm destul de steril. Nu avem noi ce viruși să purtăm pentru că cei suspecți se află în carantină, deci de unde să-i luăm [pe viruși] și să-i ducem în casele oamenilor?”, a declarat Tănăsescu pentru Recorder.
După declararea stării de urgență, BOR a fost dispus să renunțe la sfințirea caselor. Deocamdată.
BOR: Să folosești aceeași linguriță nu e un pericol pentru sănătate
„A rămas valabilă varianta împărtășirii din lingurița personală, ca excepție de la regulă. Eu sunt preot de mai bine de 14 ani și după ce împărtășesc săptămânal între 70 și peste o sută de oameni cu aceeași linguriță, mă împărtășesc și eu cu ce a rămas în potir. Nu m-am îmbolnăvit niciodată, deși am împărtășit adesea persoane cu boli contagioase”, mi-a spus la telefon preotul din Iași.
Deși la începutul lunii martie, mai multe voci din biserică susțineau ca împărtășania să fie făcută cu lingurița credinciosului, nu cu una comună, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe a declarat că nu s-a pus niciodată problema ca enoriașii să vină de acasă cu lingurița și nici „nu se vor face schimbări din punct de vedere religios”.
Mai mult, ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, la slujba de duminică din 15 martie, a împărtășit peste o sută de persoane cu aceeași linguriță. Alți preoți au fost și mai inventivi. Un preot din Sibiu a fost surprins de presă cum împărtășea cu mâna credincioșii veniți la slujbă.
Susţine că nu este singurul care a recurs la o asemenea metodă.
„Vreau să vă mai spun că nu sunt primul din ţară, eu mai ştiu cel puţin unul care a recurs la acest mod, înaintea mea. La Cluj, pe de altă parte, se slujeşte de mai multe duminici, la unele parohii, cu linguriţe de unică folosinţă, care apoi se ard. Deci, lumea este în mişcare, dar nu trebuie să vedem aici numai intenții rele, nici apostazii”, a spus preotul Marga.
A treia măsură: stare de urgență, BOR rămâne pe poziții
Nici după instaurarea stării de urgență, Biserica Ortodoxă Română nu își schimbă declarațiile. „Sfânta Împărtășanie NU este o sursă de infestare pentru omul credincios. Cei necredincioşi nu se împărtăşesc deloc; doar îşi permit să comenteze pe marginea unei probleme pe care nu au cum să o înţeleagă în absenţa credinţei. Cei mai slabi în credinţă îşi vor tranşa dilemele în cadrul spovedaniei, împreună cu duhovnicul lor”, a spus purtătorul de cuvânt BOR, Vasile Bănescu, în data de 18 martie.
Istoria îți arată că metehnele bisericii nu s-au schimbat prea mult din secolul 19 când, în plină epidemie de ciumă, oamenii din Iași erau chemați la procesiuni. Fapt care a făcut ca numărul de îmbolnăviri să explodeze.
„Nu am auzit să se ia coronavirusul de la icoane”
„Cât privește sărutatul icoanelor, aici e vorba și de credința fiecăruia, nu se impune nimic. Nici pe o direcție, nici pe alta”, mi-a zis cu lejeritate tânărul preot de la biserica din nordul Bucureștiului.
„Între noi fie vorba, nu s-a îmbolnăvit nimeni timp de două mii de ani pentru că am sărutat icoane, sfinte moaște sau ne-am împărtășit din aceeași linguriță. E vorba de două milenii și de atâția credincioși – un eșantion reprezentativ cred pentru a dovedi că Euharistia nu reprezintă niciun pericol”, a afirmat preotul din Iași.
„Nu am auzit să se ia coronavirusul de la icoane”, mi-a spus și preotul din Neamț.
Doctorii consideră că noul coronavirus poate supraviețui pe suprafețe, la temperatura de aproximativ 20 grade Celsius, timp de aproape două zile și oricât de sfințită ar fi o icoană, aceasta e tot o suprafață care poate să fie contaminată. Totuși, o parte din preoți consideră că discutarea acestei probleme este doar una de credință. Cu alte cuvinte, dacă ai credință adevărată, nu te poți îmbolnăvi.
Cum percep credincioșii măsurile luate de BOR
După toate măsurile luate, i-am întrebat pe cei patru preoți ce le spun ei credincioșilor veniți la biserică. „De două săptămâni explic inclusiv cum să se spele pe mâini”, mi-a spus preotul din Rahova.
Cât privește credincioșii care obișnuiesc să meargă la biserică, am vorbit cu câțiva dintre ei, despre cum au perceput toate aceste măsuri luate sau nu de BOR, dar recomandate de guvern.
Dorica, 70 de ani, din Iași, mi-a spus că s-a dus la slujbe până să se declare stare de urgență.
„Acum stau și mă rog acasă. Am înțeles că slujbele se mai țin, dar în biserică intră doar câțiva să se roage. Restul lumii stă afară. M-au convins copiii să nu mai ies, deși e greu să stai toată ziua-n casă. M-a sunat zilele trecute o vecină să mă certe de ce nu am venit la biserică. Mi-a zis că ea nu s-a lepădat de Dumnezeu, cum am făcut-o eu. Auzi la ea! Eu mă duc la biserică când vreau eu, nu când vor alții.”
Dar nu doar bătrânii se duc la biserică. Andreea are 30 de ani și e din Neamț. Mi-a spus că „sufletul cere să te duci la biserică”, așa că nu era dispusă să renunțe la participarea la slujbe. „Lumea a respectat distanța de un metru. Nimeni nu este absurd. În toate bisericile este dezinfectant pentru mâini, iar dezinfectarea bisericii se făcea periodic și înainte de pandemie, acum sunt și mai atenți la asta”.
În ciuda mesajelor transmise de autoritățile române, a știrilor tragice care vin din Italia, sunt oameni pentru care relația cu Biserica este mai importantă decât orice altceva. Ionela (54) din București mi-a spus că s-ar duce să se împărtășească fără grijă. „Au fost boli mai grave care nu s-au luat prin împărtășanie”.
Valentina, o femeie de 47 de ani, din București a recunoscut că a mers în fiecare duminică la slujbă și consideră că e nevoie ca bisericile să rămână deschise indiferent de riscurile asumate. „În fond, tot acolo ne întoarcem”.
Editor: Iulia Roșu
