Calculatoarele pe care le putea folosi IT-ul românesc în anii '80-'90

Probabil că ai remarcat și tu că nostalgia porn e pe toate gardurile. Fie că vorbim de Stranger Things, neoane sau Plopi Impari, cetățenii anului 2017 o ard foarte 80s. În ideea asta, niște oameni au organizat a treia ediție a RetroIT din Timișoara. Nu-i o întâmplare că expoziția a fost în orașul ăsta. A fost unul dintre primele centre de dezvoltare calculatoare.

Când România a început să își construiască primele calculatoare, trei centre conduceau noua industrie: București, Timișoara și Cluj. În ordinea asta au fost dotate cu computere, iar Vasile Baltac a lucrat în Timișoara la modelul MECIPT-1. Numele ăsta, aparent imposibil, venea de la Mașina Electronică de Calcul a Institutului Politehnic Timișoara. Povestea lui o găsești pe VICE, că mai departe îți zic cum a fost la expoziție și ce-am văzut.

Cea mai rară Dacie din lume

Am văzut Amiga și Macintoshuri, plăci de bază, panglicile alea PATA nenorocite care mereu erau ba prea lungi, ba prea scurte și tot felul de alte minunății din siliciu. Mă așteptam să văd doar calculatoare vechi, istorie digitală, dar am dat și peste un om care mi-a explicat cât de cât cum era „pe vremea aia”. Marius*, un paznic durduliu pe la șaizeci de ani, era lângă un aparat de cod morse pe care îl folosea în armată. A învățat să transmită și să descifreze Morse în doar jumătate de an.

L-am întrebat dacă păzea expoziția. Nu, era doar în pauză, dar trebuia să vină, că era curios și-i era dor de tehnologia asta care ți-a dat ție acum telefonul ăla scump cu Tinder pe el. Mi-a zis însă că e de acord cu evoluția tehnologică, dar a râs de felul stupid în care o utilizăm. „Păi, vin aici, la cafenea, câte trei. Și stau la masă aplecați la telefoane”.

Mi-a mai spus că dacă înainte telefoanele erau folosite la stabilit de întâlniri fizice, acum e fix invers. L-am întrebat și despre alte aparate, dacă oamenii le foloseau măcar la cibernetică sau alte universități asemănătoare. „Da’ de unde, de-astea poate aveau în birou profesorii universitari, poate. Iar la studenți le arătau doar, așa, teoretic. În schimb, îți zic că din ăsta aveau pe la Securitate”, moment în care mi-a arătat cu degetul către un ecran. „Or furat tehnologie din alte părți și l-au făcut. Îți dai seama că acolo se foloseau cel mai mult calculatoarele în anii ăia”, a conchis el.

Până să apuc să-l întreb pe omul de la security dacă fusese securist (nu părea), cineva îmi luase din greșeală geaca. După ce mi-am recuperat-o, bărbatul plecase. A fost un pic suprarealist momentul, dar cred c-așa se mai întâmplă când te-ntorci în timp. M-am pus să belesc ochii la restul aparatelor, ceea ce te invit și pe tine să faci cu fotografiile de mai jos.

*numele a fost schimbat pentru păstrarea anonimității.