Cele mai absurde cinci momente pentru elevii din România încă din prima zi de școală

În martie-mai 2020, școala online în România a fost văzută drept o soluție temporară până înțelegem cât de cât pandemia. Un an și jumătate mai târziu nu-s semne că ar fi fost prea bine înțeleasă aici, iar ideea de educație digitală riscă să devină o glumă proastă pe seama elevilor care au început școala pe 13 septembrie, într-un an la fel de incert ca precedentul.

În timp ce vaccinarea și presupusa imunitate de turmă căpătată prin imunizare păreau o rezolvare excelentă la începutul lui 2021, în prima zi de școală situația arată așa în România: puțin peste 30 la sută din populația adultă e vaccinată, în timp ce media Uniunii Europene e la peste 70 la sută. Dacă incertitudinea nu era suficientă, noul an școlar mai vine cu câteva momente absurde pentru elevi. 

Opt școli, grădinițe și licee din București (adică peste 2 700 de elevi) au prins prima zi de școală direct online. Asta în timp ce rata de infectare era de 1,44, mult sub pragul de șase la mia de locuitori care impunea această soluție. Scuza? „Motive de infrastructură”. În țară e vorba de 27 de școli și grădinițe. „18 unități vor desfășura activități didactice online justificate de infrastructură sau resursele existente, iar nouă unități de învățământ au activitatea suspendată”, a spus Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației. Măcar așa nu mai există riscul să moară elevi înecați în veceul școlilor. 

La nivelul țării, cu tot cu București, e vorba de 7 200 de elevi care au prins prima zi de școală acasă, conform ministrului. După cum a prezentat situația, 4 723 de elevi au rămas acasă din cauza problemelor de infrastructură. Acestora li s-au adăugat cei 2 400 de elevi din cele 12 localități în care rata de infectare este mai mare de șase la mie.

Ca elev în oricare dintre scenariile astea intri direct în școala online. Care, până să fie cu adevărat pusă în aplicare, era o idee bună. În continuare e, doar că bilanțul nu-i deloc favorabil. O analiză publicată de Consiliul Naţional al Elevilor a arătat că 74,5 la sută dintre elevi consideră că şcoala online nu a fost la fel de bună ca cea offline. Mai mult, 82,9 la sută dintre elevi consideră că nu au putut asimila materia în aceeaşi măsură precum dacă ar fi fost la şcoală fizic. Dacă ești elev în situația asta, și simți presiunea asta, gândește-te că nu ești singurul și nu-i vina ta. 

Undeva prin gimnaziu am prins o grevă a profesorilor. Cele patru săptămâni de vacanță neplanificată au trebuit recuperate cumva. Așa că ne-au fost băgate ore în weekend. Firesc, n-am făcut nimic cu această „recuperare”. Observ că, aproape 20 de ani mai târziu, situația e similară și nu-s deloc surprins.

Ministrul a spus că recuperarea s-a făcut „într-o măsură mică”, adică ce-ar spune orice elev prins cu tema nefăcută. Așa că sună cu totul altfel fix în prima zi de școală ce-a zis ministrul înainte de începerea anului școlar: „Este nevoie să nu amplificăm aceste pierderi și să facem tot posibilul, prin respectarea regulilor sanitare, prin vaccinare, ca să putem avea școală cu prezență fizică”. Incapacitatea Ministerului și, la o adică, a Guvernului de-a asigura lucrurile în educație îi duc pe toți factorii decidenți într-un singur loc: să forțeze școala offline, că altfel nu știu ce să facă. 

Uite și-un număr, ca să înțelegi dimensiunea problemei: 246 de mii de elevi înscriși în programul de recuperare în mai 2021. Și aceștia, cum a zis ministrul, au recuperat „într-o măsură mică” – orice ar însemna asta în limbaj de politician, dar poți intui ideea. La asta se adaugă și profesorii care nu și-au primit banii pe orele remediale, așa că motivația lor este cel puțin la cote de invidiat.

Odată cu prima zi de școală președintele Klaus Iohannis și încă premierul Florin Cîțu au avut lucruri de zis despre școală, pandemie și nesiguranțele acestor vremuri. Bine, în esență, amândoi au zis că să-și asume fiecare vina incapacității statului. 

„[...] menţinerea şcolilor deschise cu prezenţă fizică depinde de responsabilitatea fiecăruia dintre noi, respectarea normelor sanitare şi vaccinarea fiind esenţiale”, a spus Iohannis. „Ce bine e să ne întâlnim aici în format fizic, depinde doar de noi să rămânem aşa tot anul. Am încredere că veţi face tot ce ţine de voi să rămânem în format fizic anul acesta, din partea mea aţi văzut că este scenariul meu de bază”, a afirmat și Cîțu.

Realitatea e însă că amândoi reprezintă două structuri de putere care aveau un cuvânt de spus important în felul în care e gestionată pandemia în România. Cel puțin pe tema vaccinării, ultima dată când Cîțu a fost surprins cu vreo atitudine pe temă a fost în spotul lansat de Guvern. Iar Iohannis, aproape de începerea școlii, a mai făcut un apel la profesori să se vaccineze. Până una-alta, rata de vaccinare în sistemul de învățământ rămâne la puțin peste 60 la sută – mai bine decât raportul țării, dar fără vreo schimbare notabilă peste vară.

Cu o lună înainte de prima zi de școală, în țara căreia îi place să se laude din când în când cu viteze excelente la internet, 1 401 școli nu aveau conexiune – dintr-un total de aproape 23 de mii. Vaslui e pe primul loc cu 138 de școli, urmează Teleorman cu 130 și Vrancea încheie acest top cu 95. Acum, în funcție de unde te găsești ca elev, educația la distanță poate funcționa cât de cât sau să lipsească cu desăvârșire – fără a lua în calcul nevoia de echipament, cum ar fi cel puțin o tabletă sau un laptop.

Ceva și mai frumos, independent de lipsa internetului, e că Ministerul Educației derulează proiectul CRED (Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți”), finanțat cu 42 de milioane de euro. Până la final de 2021 ar trebui să fie formați, prin program, circa 55 de mii de profesori. Între mai și august 2021, au fost formați să predea online doar 4 815 profesori – totalul a ajuns acum la peste 40 de mii de persoane, așa că mai rămâne un „gol” de circa 15 mii pentru ținta menționată înainte. Despre ceilalți profesori, din afara programului, nu se știe: pot fi pregătiți pentru online, pot fi total neadaptați (în 2020, România avea circa 172 600 cadre didactice).

Am trecut un pic prin lista pe baza căreia se organizează activitatea în școală. Și așa am văzut că elevii vor fi instruiți să nu își atingă fața, nasul, gura, ochii cu mâinile neigienizate, nu vor face schimb de obiecte personale și că sala de sport va fi curățată, dezinfectată și aerisită după fiecare grupă de elevi. Totodată, fiecare clasă va avea flacoane cu dezinfectanți și fiecare școală va avea la intrare, iar elevii vor fi supravegheați în pauze de personalul școlii.

Pe hârtie toate acestea sună excelent, ba chiar sunt măsuri evidente. Doar că experiența de până acum în organizare arată că, cel mai probabil, vor fi câteva școli care chiar vor putea asigura așa ceva, iar celelalte vor lua ideile astea ca pe niște recomandări. Ca fun fact, fără mare ajutor în lumea reală, ai aici măsurile altor țări din prima zi de școală ca să vezi cum stau față de România. 

Independent de toate aceste decizii și declarații de multe ori heirupiste, a venit și o veste cât de cât bună: elevii, părinții și profesorii care înregistrează și distribuie orele online nu mai pot fi trași la răspundere penal pentru acest lucru.

Ioana Lazăr, secretarului general al Ministerului Educației, susține că a transmis școlilor o adresă prin care a cerut distrugerea tuturor formularelor prin care elevii, părinții și profesorii au declarat pe propria răspundere că nu vor înregistra cursurile de la școala online. Declarația era bazată pe Articolul 326 din Codul Penal, care prevede pedepse cu închisoare de la trei luni la doi ani sau amendă pentru încălcarea acelor reguli. Optim ar fi ca lecțiile să fie disponibile tuturor. Dar nu asta a fost justificarea aici, ci o încălcare a GDPR. Doar că unii profesori nu sunt încrezători în ceea ce fac și atunci preferă să nu ajungă prea departe lecția.

Cu toate acestea deja notate, a început școala. Vacanța de iarnă e între 23 decembrie și 9 ianuarie, iar din 11 iunie 2022 e vacanța de vară. Între aceste date situația e mai imprevizibilă ca niciodată, așa că măcar nu-ți ridica așteptările până la Dumnezeu.