Apartamentul acestei săptămâni este unul plin, ca să zic așa. E situat în Gheorghieni, o zonă destul de frumoasă, cu multe spații verzi și cu Iulius Mall la îndemână. Personal, nu mă omor după cartierul ăsta, deși stau în el, că așa fost să fie și n-am știut la ce mă înham. Deși zona e liniștită și plină de copăcei, blocurile vechi sunt populate de cei mai sensibili bătrâni pe care-i poți întâlni, oameni care-ți vor bătea în ușă de fiecare dată când circuli prea apăsat prin casă sau îți scapă vreo oală pe jos. Nu vorbesc doar din propria experiență, pentru că toți oamenii tineri pe care-i știu să fi locuit aici s-au lovit de aceeași problemă.
Publicitate
Diferența e că eu nu plătesc 420 de euro pe lună, așa cum cere bijuteria asta de apartament de mai jos și nici nu arată ca o capsulă din anii 90. Mai trebuie să știi că are două camere, 52 de metri pătrați și este utilat cu obiecte și mobilă din două generații. Nu zice nimic de un loc de parcare și, crede-mă, chiar ai nevoie de loc de parcare în Gheorghieni. Și acum să-ți fac turul.
Livingul îți atrage atenția prin acea canapea antică din stânga în culoarea roșului de bordel și, bineînțeles, clasicul covor tradițional nelipsit din gospodăriile românilor. Am mai zis și o repet, un covor chiar poate schimba imaginea unei încăperi și, de multe ori, e mai indicat să-l scoți de tot din cadru, decât să te lauzi cu chestia asta.Mobilierul e la fel de învechit și încărcat de obiecte adunate într-o viață. În capăt sunt ceva electrocasnice și alte obiecte care mă depășesc și dau un aer de debara în care ai înghesuit tot ce nu mai folosești. Ah, da, mai e și un cățel drăguț în dreapta care a ținut să apară în poză.
Același living, dar din alt unghi, ca să vezi că există și o canapea ceva mai decentă în cameră. Mai e și un birou încărcat, o imprimantă și ceva mobilier vechi ascuns după o ușă. Nu știu exact ce faci în living, că la televizor nu te poți uita și nici de mâncat nu prea ai unde. Hei, măcar ai două canapele pe care poți sta. Și atât.
Aici ai dormitorul, tot la fel de încărcat de lucruri, gen flori, fotografii, bibelouri, un camion și o motocicletă de jucărie și alte chestii mici. Cel mai probabil nu vor rămâne acolo la predarea apartamentului, însă nu ajută deloc prezența lor în cadru. Televizorul, asta e, majoritatea nu-ți dau nici unul, deci tot e mai bine cu unul vechi decât nimic. Mobilierul e în același stil vechi și mă aștept să scârțâie ca toți dracii.
Publicitate
Bucătăria arată ceva mai decent, dacă faci abstracție de covorul ăla complet inutil, ghivecele de pe pereți și clasica mușama de pe masă. Dar serios, oricât de îndemânatic și priceput ai fi, nu-ți dorești un covor în bucătărie. În rest, bucătăria e destul de spațioasă și e păcat s-o încarci în halul ăsta, dar măcar se poate salva fără prea mult efort.
La final ți-am lăsat baia care, surpriză, e tot îngesuită. Ai zice că la banii ăștia o să ai măcar o cadă, dar în spațiul ăla abia ai loc de un lighean. Asta e, e bună și cabină de duș. În rest ai clasicul capac de WC cu puf roz, un covoraș în aceeași culoare și un dulăpior cu roșu care se asortează cu ligheanul și suportul de periuțe de dinți. Ah, da, și o grămadă de lucruri, gen soluții, spray-uri, o mănușă, șampon și balsam pentru păr vopsit.Ce să zic, nu e cel mai urât apartament pe care l-am văzut, clar, dar oricât l-ai cosmetiza și elibera de lucruri, tot nu poți justifica cei 420 de euro ceruți. Familia care încă locuiește acolo probabil că a auzit de scorurile din Cluj și s-a gândit să profite de ele. Hei, înțeleg, o grămadă de clujeni o fac, dar nu ajută deloc să fii hapsân și să-ți supraestimezi apartamentul în care n-ai mai făcut o schimbare de cel puțin zece ani.
