Odată cu lansarea în spațiul public a sloganurilor electorale pentru alegerile europarlamentare, cele două partide aflate la guvernare – PSD și ALDE – dau semnalul că, în viitorul mandat în Parlamentul European, vor asuma și mai mult curentul eurosceptic la Bruxelles.
Nici PNL nu stă departe de mesajele naționaliste, ba chiar copiază fără nicio jenă campania președintelui american, Donald Trump. „America first” s-a transformat pentru liberalii dâmbovițeni în „România în primul rând”.
Videos by VICE
Din momentul câștigării președinției în SUA de către Donald Trump, curentul naționalist a fost revigorat peste tot în lume. Actualmente, ideile naționaliste se resimt în Brazilia, India, Marea Britanie prin purtătorii de mesaj Brexit, Federația Rusă, Italia, Polonia, Turcia și Ungaria. Multe dintre aceste țări au la putere lideri autoritariști care detestă pluralismul politic și pun frâne independenței sistemului de justiție.
Noii naționaliști, ușor diferiți față de curentele secolului XX, se identifică drept actorii politici care luptă cu „pericolul globalist”.
Sub această falsă stare de asediu pe care o clamează, noii naționaliști și-au fidelizat un tip de electorat pe care îl sperie cu diverse teme: de la pericolul invaziei musulmane în UE, la inamicul George Soros sau la disprețul față de corporațiile străine care, în imaginarul de partid, reprezintă noii burghezi care exploatează populația.
Un alt dușman frecvent al naționaliștilor este secularismul care le-ar distruge valorile, obiceiurile și ar lăsa cetățenii fără credința în creștinism, tema predilectă a lui Vladimir Putin pentru a-și ține electoratul departe de Vest.
Acești noi actori intră în conflict foarte des cu principiile statului de drept și devin, în fapt, adversarii principali ai liberalismului.
Ce direcții dă Liviu Dragnea pentru Bruxelles
Cea mai puternică voce din mainstream-ul politic românesc în această direcție este președintele PSD, Liviu Dragnea. Recent, liderul PSD făcea public sloganul de campanie „Patriot în Europa” și clama că viitorii europarlamentari pesediști trebuie „să fie patrioţi în fiecare celulă a corpului său şi a inimii sale (..) și să ştie să vorbească, să-şi dorească să vorbească, să aibă curaj sa vorbească şi să apere interesul naţional al ţării pe care o reprezintă acolo”.
Tot în legătură cu felul în care se raportează la UE, Liviu Dragnea susține ideea reînființării aprozarelor de stat ca românii să nu mai fie obligați să mănănce „toate E-urile” care ar veni din Uniunea Europeană.
„Am intrat în Uniunea Europeană, foarte bine, dar nu suntem obligați să mâncăm absolut toate E-urile, adică de ce am fi obligați? Poate reușim să facem ca produsele agricole să se prelucreze mai mult în România, că noi suntem într-o situație foarte frumoasă, se recoltează grâul și cum se întoarce grâul nostru? Napolitane, biscuiți, pâine congelată. Noi luăm pe grâu atât și plătim atât când vine napolitana atât. Noi nu mai suntem în stare să facem napolitane, că suntem proști? Adică suntem leneși, nici vorbă, leneșul e Iohannis, nu noi”, a declarat Liviu Dragnea.
Disputele frecvente cu oficialii de la Bruxelles pe tema raportului MCV și lupta împotriva corupției sunt alte teme care în viitorul mandat european vor apropia PSD de barca euroscepticilor reprezentată la ora actuală de către Ungaria, Polonia și Italia.
De altfel, g4media.ro relata acum o lună că liderul populist italian, Matteo Salvini, i-ar fi trimis o scrisoare de apreciere lui Liviu Dragnea, pentru o eventuală apropiere în viitoarea configurație din Parlamentul European.
Mesajele lui Dragnea nu sunt unele întâmplătoare și se înscriu perfect în paradigma externă. „Naționalismul este o trădare a patriotismului”, declara președintele Franței, Emanuel Macron, anul trecut, la Paris, în fața a 72 de șefi de stat, declarație taxată de naționalistul autodeclarat, Donald Trump, printr-o grimasă.
Oricât am încerca să definim în mod distinct naționalismul față de patriotism, o incursiune în istorie ne arată că ambele concepte au rădăcini comune.
„Patriotismul este o formă de naționalism. Patriotismul și naționalismul sunt mai degrabă frați ideologici, nu rude îndepărtate”, explică profesorul filosofie politică de la Columbia University, Andreas Wimmer, într-un dosar dedicat acestor curente în prestigioasa revistă Foreign Affairs.
De ce Dragnea se aseamănă cu Viktor Orban
Nu atât de departe de România și în aceeași perioadă, liderul partidului de guvernământ din Polonia, Jaroslaw Kaczynski, promite polonezilor că apără valorile tradiționale, în contextul în care partidul său consideră că Polonia trebuie să se îndepărteze de valorile liberale și multiculturale ale Uniunii Europene și să se întoarcă la rădăcinile creștine ale națiunii.
În anul 2011, liderul partidului polonez Lege și Justiție spunea că este „convins că va veni ziua când vom avea o Budapesta la Varșovia”, semn că liderul populist de dreapta al Ungariei, premierul Viktor Orban, era un model și pentru conservatorii polonezi.
Devenit celebru pentru cele mai vehemente critici împotriva politicilor susținute de Angela Merkel de a primi în UE refugiații sirieni, Viktor Orban este un lider populist de dreapta care și-a format brandul politic ca apărător al valorilor creștine aflate sub asediul secularist.
În Ungaria, Orban a naționalizat câteva companii care erau controlate de germani, marșând la fel ca Liviu Dragnea, tot pe un discurs naționalist și are atacuri dese la corporațiile străine despre care susține că exploatează cetățenii unguri.
Cu toate acestea, într-o atmosferă tensionată în Parlamentul ungar, Orban trecea în decembrie anul trecut „legea sclaviei”, după cum a fost catalogată de opoziție și sindicate. Regimul Orban a crescut semnificativ numărul orelor suplimentare pe care le pot pretinde angajatorii, de la 250 la 400 pe an. Beneficiarii acestei legi ar fi companiile germane producătoare de mașini care dețin fabrici cu sute de mii de angajați în Ungaria.
În ceea ce privește sloganurile sale electorale pentru viitoarele alegeri europarlamentare, Orban se inspiră de la președintele Braziliei, Jair Bolsonaro (catalogat de către liberali un lider populist de dreapta): „Ungaria pe primul loc, Dumnezeu deasupra tuturor”.
La începutul anului, Bolsonaro a câștigat alegerile prezidențiale cu sloganul „Brazilia înainte de orice, Dumnezeu deasupra tuturor”, care este o variantă prescurtată a sloganului american, revigorat de către Donald Trump – „America first”. „România merită mai mult” nu poate fi citit decât o variantă pesedizată a trendului iliberal extern.
În România, nu există o lege a sclaviei, dar guvernul controlat din umbră de Liviu Dragnea a adoptat „taxa pe lăcomie”.
Ce este tipic populiștilor este că antagonizează actorii din societate folosind ca pretext teme valide.
Una este să vrei să taxezi în mod rațional băncile, cu consultări reale pe temă și alta este să cauți astfel de subiecte cu potențial electoral pentru a construi în mod fals dușmani în interiorul țării.
Dacă Liviu Dragnea este, totuși, constrâns din cauza funcției să joace o carte de euroscepticism mai moderat în raport cu valorile UE, nu același lucru se poate spune despre alți parlamentari PSD, care, prin virulența criticile împotriva UE și ambasadorului SUA, au ajuns niște vehicule de mesaje de propagandă ale regimului de la Kremlin.
Cel mai vocal dintre ei este parlamentarul Liviu Pleșoianu, care repetă în spațiul public mesajul rusesc potrivit căruia România ar fi o colonie americană sau una a Bruxelles-ului.
Partidul lui Tăriceanu vrea demnitate în Europa
Partidul președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, marșează și el pe un mesaj cu note eurosceptice pentru alegerile europarlamentare din mai. „În Europa cu demnitate” este sloganul cu care vrea să-și convingă electoratul să îi voteze. Europarlamentarii ALDE, în special prin vocile Noricăi Nicolai și Renate Weber, s-au afirmat la Bruxelles prin criticile aduse luptei anticorupție, negăsind nicio nuanță pozitivă efortului statului român de a lupta cu corupția în rândul înalților demnitari în ultimii zece ani. „România, respectată în Europa”, transmite Norica Nicolai în aceeași notă, zâmbind electoral în afișele stradale.
În Europa cu demnitate ca mesaj electoral capătă astfel interpretări ușor eurosceptice, lansând ideea că Bruxelles nu ar respecta drepturile fundamentale ale românilor în sistemul judiciar. Narativul cetățeanului de mâna a doua, complexat de Vest, este o altă sensibilitate exploatată des de către propaganda Kremlinului, temă care a început să se regăsească și în discursul politic românesc.
Electoratul care s-a simțit abandonat de elitele politice în perioada electorală în 2016 din America a fost cel care a înclinat balanța pentru Donald Trump.
De altfel, politologul de la Princeton University, Jan Werner Muller, specializat în mișcările naționalist populiste din Europa, atrage atenția, într-o articol publicat în revista Foreign Affairs, că populiștii reușesc să-și fidelizeze electoratul speculându-le sentimentul că se simt desconsiderați de către elite și mainstreamul politic.
Cu cât acest electorat se va simți stigmatizat sau disprețuit de către elite, cu atât au tendința de a se răzbuna la vot, susținând lideri populiști.
„Alegătorii fideli partidelor de centru dreapta ar putea, inițial, vota cu partide populiste, cum ar fi Alternativa pentru Germania, sau cu candidați precum Donald Trump, ca un semn de protest față de establishmentul politic. Dar dacă acești votanți vor fi cu insistență potretizați drept «poporul AfD» sau baza electorală a lui Trump, ei pot adopta aceste identități și dezvolta sentimente de fidelitate față de partidul sau liderul politic care, inițial, îi reprezența într-o mică măsură, votul lor fiind mai degrabă o formă de dezamăgire față de status quo. Câtă vreme partidele mainstream adoptă într-un mod oportunist mesajele lor, iar comentatorii media repetă mecanic subiectele lor, întregul spectru politic riscă să o vireze mai spre dreapta populistă”, explică Jan Werner Muller în Foreign Affairs.
O culme a mesajelor eurosceptice îl reprezintă mogulul media, cercetat în nenumărate dosare penale, Sebastian Ghiță. Desprins de PSD, stabilit între timp în Serbia, după ce a fugit de DNA, Ghiță a anunțat într-un mod triumfalist că va candida și el la alegerile europarlamentare pe liste PRM-PRU. Fără șanse de a trece pragul electoral, dar cu un vehicul puternic de presă în spate (RTV) , Sebastian Ghiță devine actorul care diseminează în spațiul public către populație mesaje dure eurosceptice, cu scopul de a obișnui electoratul cu ele.
Odată obișnuit cu acest mediu eurosceptic, electoratul își slăbește anticorpii față de temele care i-ar îndepărta de Uniunea Europeană fără măcar să conștientizeze.
„Voi candida în faţa românilor, primul pe lista Alianţei PRM +PRU, indiferent de vehiculul politic cu care ne vom prezenta la alegeri. Cine vreţi să vorbească despre viitorul României, străinii? Voi candida pentru că o voce românească trebuie să se audă tare şi răspicat. Trăiască România mare, unită şi suverană! Campania această electorală nu este despre Europa, Bruxelles, şi ONG-urile lui Soros, campania aceasta este despre noi, despre români”, a declarat, la România TV, Sebastian Ghiţă.
Avem deci un euroscepticism cât se poate de asumat, iar campania electorală pentru europarlamentare nici măcar nu a început, ca să analizez toți actorii politici.
Editor: Gabriel Bejan
