Înainte de nunta lui George Simion, evenimentul a fost comparat cu ce-a făcut liderul legionar Corneliu Zelea Codreanu în 1925. E posibil să fie niște puncte comune: o nuntă mare la care este invitat și poporul, ca omul politic să câștige niște capital de imagine din treaba asta și să le arate românilor că n-a uitat tradițiile, ba chiar, la o adică, le dă de mâncat și băut ca să se bucure cu toții. Asemănările se opresc însă aici, pentru că evenimentul din comuna Măciuca a fost departe de grandoarea promisă.
O cititoare VICE a sintetizat lucrurile astfel: „Corneliu Zelea Codreanu luat de pe Shein.”
Videos by VICE
Dress code-ul la nunta politică a secolului a fost cu ii, mai tradiționale sau nu tocmai, și tricouri cu mesaje patriotice. Cine a vrut o ținută mai stylish le-a accesorizat însă cu brâuri tricolore, adidași de sute de euro sau ochelari de soare Louis Vuitton. Cine a venit nepregătit putea să-și achiziționeze ia pe loc, dar n-am văzut prea multă agitație la tarabele comercianților. Tristețea din ochii lor reflecta și vânzările proaste. Cu toate astea, nu se uita nimeni dubios la tine dacă nu erai îmbrăcat pe brief.
N-a fost chiar toată România la nuntă, ba din contră. De unde se aruncau așteptări de zeci de mii de participanți, pe 27 august, pe câmpia de la Măciuca s-au adunat mult mai puțini – undeva la două–trei mii, în cel mai bun moment al zilei, majoritatea aduși cu autocarele de cei de la AUR. Am fost acolo pentru că unele lucruri trebuie văzute ca să fie crezute, cum ar fi o nuntă tratată ca un festival mixat cu serbări câmpenești la care invitatul principal – George Simion în cazul de față – se pogoară din când în când printre oameni ca să le arate că nu i-a uitat. Apoi revine în resortul premium în care e nunta de fapt.
Proțap, mere, bere și voie bună
Am ajuns la eveniment fix când ceremonia religioasă era în plină desfășurare și ÎPS Teodosie încerca să cânte–recite din Biblie, conform datinei. În jurul foișorului religios erau câteva sute de persoane. Toate astea se întâmplau pe deal, unde e pensiunea la care George Simion, Ilinca Munteanu și invitații lor au fost cazați și unde au avut mesele de nuntă. Poporul era în vale, sub un soare puternic și fără nicio briză sau sub corturile puse în centrul locului, unde te simțeai ca într-o seră.
Am coborât la popor, că până la urmă brățara nu era de „sânge” albastru ca să fie loc la masa VIP. Au fost trei tipuri de brățări: galbene pentru cei mai mulți, pentru popor, roșii pentru jurnaliști și albastre pentru ceilalți invitați, cântăreți, vedete, prieteni și alții.
Pe drumul spre valea petrecerii cineva strigă la portavoce: „Hai, bă, la un șpriț.” Primește un răspuns pe măsură: „Dacă zici așa cu foc, no, țucu-te în bot, hai!” Și-am mers după ei, că șprițul nu se ratează. Am dat doar de bere și apă plată, ambele mai degrabă calde decât reci. „Nu mai bine luați bere? Că mai târziu se dă, nu mai prindeți”, zice una dintre femeile care distribuie. Am mai prins însă, că nu s-au dat atât de repede sau de multe. Și ăsta a fost celălalt indicator că n-au venit chiar câți erau așteptați.
La standul de kürtőskalács, pus ceva mai departe de acest food court tradițional, n-a prea fost coadă. A fost însă o surpriză că a prins loc la nunta lui George Simion, acest lider de partid naționalist și conservator.
Am trecut repede de dilema asta, că am prins și primul scandal. La capătul șirului cu grătare erau lăzi cu mere păzite de un bărbat ca să nu ia lumea decât la masă. „Ești cu capu’? Vine copilul să ia și nu-i dai?”, îi reproșează o femeie. Începe cearta. „Dacă așa a zis organizatoru’, doar la masă, de ce sunt eu cu capu? Tu ești nesimțită!” Salvează momentul o femeie îmbrăcată în echipament de la Frăția Ceaunelor: „Lasă să ia! Să ia toți, că mai avem. Lasă pe toți să ia.” Și-au fost destule, au și rămas.
La cortul Argeș și Muscel a fost gem cu biscuiți. Din fericire pentru cei prezenți, la 13.15 s-a dat pe stație: „Se dă drumul la grătar, mai e nevoie de un om.”
La mâncare o coadă de câțiva metri buni s-a instalat încă de la primele ore ale evenimentului și nu a mai dispărut până la finalul nunții. Animalele la proțap și legumele sfârâiau, ceaunele bolboroseau. Probabil că ar fi făcut-o oricum și fără ajutorul focului, sub soarele de care nu prea te puteai feri.
Un bucătar de la Frăția Ceaunelor, cei care au pregătit mâncarea, s-a lăudat și cu rețeta tocăniței a la Simion. „Întâi facem o marinadă din vin roșu, ulei de măsline și condimente în care lăsăm carnea, aproape jumătate de tonă, câteva ore. Apoi, punem în ceaun legumele, adică ardei gras, ceapă și ardei iute, adăugăm carnea și umplem ceaunul cu vin.”
S-a găsit și niște legionarism la corturile „regiunilor istorice”
Altfel, cine voia să ciugulească ceva între două hore mai găsea una–alta și pe la corturile „regiunilor istorice”. La cortul Dobrogei, de exemplu, găseai pe masă niște ghiudem, iar la cortul Țării Făgărașului poze cu rezistența din munți și tot felul de legionari marketați ca mari eroi ai neamului.
În funcție de cum privești lucrurile, a fost mult prea puțină lume sau mâncarea a fost în exces, pentru că majoritatea au apucat să stea de coadă de mai multe ori, ca să nu se-ntoarcă acasă cu mâna goală, și au avut de unde. Au mâncat cei trei mii de oameni prezenți la nuntă cele 40 de mii de sarmale anunțate? Ce mai contează numerele?
Am revenit un pic la umbra din deal, sub un brad. Ce bine a fost! Am avut și entertainment. Un bărbat pe la vreo 50–60 de ani explica ce-i cu anti-globalismul și care-s marile probleme cu Bruxelles. În mai puțin de cinci minute a pus însă punctul pe i și pentru AUR: pădure fără uscături nu există. Din altă parte, dar sub același copac, am reținut și următoarele cuvinte spuse de un bărbat soției: „Sunt și mulți securiști aici printre oameni.”
Revenirea la popor a fost grăbită de apariția lui Dan Diaconescu. A fost unul dintre invitații de onoare, alături de Victor Ciutacu, Robert Turcescu și Nicu „Nu Mă Interesează Dacă E O Nuntă, O Înmormântare Sau Un Avort” Covaci, după cum a spus înainte de nuntă. Domnu’ Dan a fost de treabă. Am făcut și poză cu el, iar după a ajutat un cuplu cu un îndemn. „E iubita ta? Bag-o în televiziune, nu stați așa!” Dacă auzi de vreo fată care face succes în TV și povestește asta, adu-ți aminte că aici ai citit-o prima dată.
Să nu uit și de nea Nicu și cum a cântat chiar la urechea mirelui. Să mai fie menționat și că piesa, într-o ironie superbă, a fost „În umbra marelui urs”. Dar am cam lungit vorba, astea-s bârfe de după.
Întâiul mire al țării printre oameni – George Simion și cele două momente de mulțime
După ceremonia religioasă, George Simion și soția sa Ilinca Munteanu au coborât printre oameni. Și mare tămbălău a fost. Oameni umăr la umăr să facă o poză, să-i strângă mâna, să-l vadă și să le spună și altora că-i real și că de-acum s-a așezat la casa lui, s-a însurat. În cizme negre, cu port tradițional, George Simion a avut și un fel de capă, dar nu știu dacă chiar toți eroii poartă așa ceva. Ilinca, pe de altă parte, rochie simplă, albă, și niște adidași pentru care se poate naște invidie: erau foarte comozi pentru nuntă.
Plimbarea, prin fața scenei, pe lângă șirul cu grătare și coada de oameni care așteptau mâncare, s-a încheiat la cortul regiunii Vrancea. Pe drum un bărbat de cam 60 de ani i-a strigat: „Trăiască Căpitanu și mireasa lui!”
După baia asta de mulțime, aproape de ora 15, de la scenă se auzeau versurile: „Hai ridică ochii la domn căpitan și-l vei recunoaşte pe sergentul Jean. […] La mănăstirea Putna noi ne-am cununat.”
Căldura de august e criminală, iar în valea din Măciuca a fost teribil. Așa c-am lăsat nunta să-și vadă de treabă și am ajuns la o tavernă din sat. Era plină. La orele 15, nici scrumiere nu mai erau, oamenii stăteau cât mai mulți la mese, fără să se cunoască, și până și apa plată ieftină s-a terminat. „Dă-mi la ciob atuncea”, a cerut un bărbat.
La taverna asta am înțeles însă cine au fost și ceilalți oameni de la nunta lui George Simion, dincolo de cei la care te-ai gândi din start. Sunt cei care au văzut în toată deplasarea o excursie de-o zi și un pic. Două femei își făceau planul de cum vor continua weekendul cu o excursie la Cheia. Una dintre ele avea în mașină și cămășile soțului, că el avea ședință luni.
Umbra de la tavernă era prea bună, dar încă mai era de văzut nuntă și de trăit emoții, așa c-am revenit. Am nimerit la fix, că pe la 16.30 s-a auzit de la scenă: „Și un pic de delay.” Am prins bine.
Muzica nu s-a oprit toată ziua, dar uneori a scos oamenii la dans, alteori i-a lăsat indiferenți pe baloți de paie, la umbră sau la coadă la băutură și mâncare. „Rup opinca lângă George și Ilinca”, s-a auzit la un moment dat de pe scenă. Ce-i drept, s-a și dansat. Vreo 50–100 de oameni tot au fost din când în când în fața scenei ca să facă o horă, o sârbă – bine, un mare fail a fost tipul care a încercat să-i convingă pe români să facă o horă grecească.
Undeva mai la amiază, George Simion s-a pogorât din nou printre ceilalți nuntași, cei din vale. Emoția de prima dată a fost mai stinsă acum. S-au mai înghesuit oameni, dar nu ca înainte. A și luat o gură de palincă, a vrut să arate că oamenii nu-l vor otrăvi, a strâns mâini, a sărutat obraji fierbinți de oameni și-a încheiat plimbarea cu o ieșire după gardurile de lângă scenă.
Nuntivalul lui George Simion – și, dacă tot suntem aici, cu cine s-a căsătorit liderul AUR?
Da, da, răspunsul simplu e: cu Ilinca Munteanu ce-ai, nu ți-e bine, a fost și pe scenă versul „rup opinca lângă George și Ilinca” (chiar dacă n-a fost chiar lângă ei). Doar că Ilinca e cea care a spus „da” acum. Până la momentul zero, era vehiculat și numele Iulia Burcea, chiar până în iunie 2022. Numele ei a fost speculat odată cu niște stories pe Instagram în primăvară.
În iunie, ea a negat c-ar fi viitoarea mireasă. Apoi a dat și el detalii și-a spus că-i vorba de altă femeie, cea cu care s-a și însurat pe 27 august. Relația cu aceasta ar fi început prin mai și lucrurile nu sunt neapărat mult mai limpezi acum după nuntă. A fost o confuzie voită sau neintenționată? Probabil vom afla cândva.
Nunta e subiectul de acum însă. Și-a fost ca un festival făcut cu inspirație de pe Pinterest. Locația, probabil, avea niște props de la alte evenimente similare, inclusiv niște idei preluate de la festivaluri, cum ar fi un fel de cabină telefonică „Call God” cu un telefon fix defect care nu suna nicăieri. George Simion a băgat până și o urnă cu donații pentru un spital. Doar că organizația ar fi aceeași către care liderul AUR a cerut să fie direcționat darul de nuntă. Și fundația respectivă – pe numele complet Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni (FNRP) – ar fi aceeași care l-a plătit pe Nicu Covaci pentru cântare.
Tot pe subiectul petrecerii organizate pentru românii din vale, muzica a fost de toate felurile, inclusiv cu un ansamblu din Albania care să reprezinte comunitatea aromână de-acolo. Toate astea la un loc ar putea fi un mix care să reflecte România, dar tot am rămas cu senzația unui gift shop supraîncărcat de toate elementele pe care le-ar putea crede cineva românești. Și te întrebi: oare nu e România mai mult decât stereotipuri puse într-o găleată? Și oare nu ar fi trebuit ca George Simion, liderul unui partid declarat naționalist, să aibă grijă de cum organizează lucrurile?
Mici, cârnați, proțap și legume, înghețată la vafă, bere ieftină, un show cu cai care ar fi trebuit să fie la 16, apoi la 17 și-a fost undeva după 18 și un balon cu aer cald pentru plimbări contra cost (50 de lei cinci–șapte minute) – un bărbat care-l admira i-a remarcat utilitatea: „Mergi cu el până în Austria.” Toate astea de parcă românii n-ar merita mai mult.
Cum se schimbă unii în c**** — în fine, înțelegi tu
Concertele au început cu Surorile Osoianu și au continuat cu muzică populară care, de la un punct încolo, suna atât de generic, că părea făcută de „roboți” programați în timpul liber de un IT-ist naționalist.
În momentele mai săltărețe câteva zeci de persoane dansau, puneau suflet, se bucurau. Totuși, tot pe setlist, Carmen Șerban și Theo Rose nu au mai cântat, dar controversa cea mare, să fim serioși, a fost Phoenix. Ce legătură au cu ce se cântase până atunci, te întrebi? Probabil n-au găsit alți rockeri servili care se dau anti-sistem în timp ce așteaptă prețul corect.
Solistul Nicu Covaci a spus la Realitatea Plus cu câteva zile înaintea evenimentului că: „Am fost chemat să cânt pentru 10 000 de țărani. Foarte bine! Că în paralel există o nuntă sau două–trei sau o înmormântare sau un avort, nu mă interesează pe mine.” Ulterior a fost filmat de Victor Ciutacu când cântă la masa lui George Simion. Mare poznaș și Ciutacu, trebuie să recunoști.
Cu toate astea în minte, sunt românii naivi, gata să creadă orice, cum se panicau unii înainte de nunta lui George Simion? Nu chiar, dar sunt mai degrabă gata să profite de ocazie. E gratis, iar dacă nu e bun, tot e gratis.
Un tânăr pe la 20 și ceva de ani cu tricou negru AUR, la masa cortului Bucovina, ar putea fi exemplul perfect. A încercat niște bucate, inclusiv brânza. „Asta e burduf”, a zis el către un tip de lângă. A dat din cap că e bună și a mai zis o dată: „Asta e burduf.” Apoi a bătut din palme și-a dansat un pic pe ritmul unui cântec popular cântat la cort. E posibil ca așa să arate o parte – mai mică sau mai mare – de simpatizanți: oameni care profită de ocazie. Încearcă o brânză azi, niște dans, poate palincă să ajute digestia și mâine mai vedem, e altă zi.
A zis-o și Uzzi de la BUG Mafia: „Trăim fiecare zi cu un avans de-o zi.”
E interesant cum George Simion, un om care s-a remarcat prin live-uri pe rețele sociale, are acum o nuntă documentată cu sute de ore de filmări în telefoanele altora.
În fine, mai e o notă pe care am reținut-o de la Marius Ciprian Pop – cântăreț, preot și, din câte se vede, fan al lui Simion, AUR și a ceea ce promovează – a zis următoarele vorbe de aur chiar pe scenă: „Să știți că noi ardelenii am venit la nuntă, deși seamănă un pic a bâlci, da’ nu-i problemă. Îi bine, eu de-asta m-am și îmbrăcat așa frumos, era să-mi pun și papionul.”
Poate c-ar fi trebuit să primească brief că, deși arată ca o nuntă și sunt obiceiuri ca la o nuntă, este în esență un eveniment cu un puternic caracter politic prin care un partid și un om să atragă cât mai multă simpatie.
La două zile de la nuntă, George Simion și AUR are back in business cu postările în care gata cu petrecerea, acum ne întoarcem la problemele statului: „Trebuie să repornim toată industria energetică, inclusiv prin redeschiderea carierei Roșia și a termocentralei Mintia!” Care noi, George, cei din deal sau cei din vale? Uite asta e o întrebare extrem de importantă, mai ales după nunta asta de promovare electorală pentru 2024.
