Fotografie de Stefan Kistler.
Pentru companiile de gaze și cele petroliere din toată lumea, pădurile ecuatoriale din Amazon sunt o vacă bună de muls. Dar oamenii care n-ar vrea să dispară 30 la sută din speciile de animale din păduri nu prea sunt de părere că regiunea ar trebui devastată de niște bogătani nesimțiți.
Videos by VICE
Evident, după cum s-a văzut în cazuri precum Deepwater Horizon și alte cazuri urâte de deversări petroliere din istorie, pe marile companii petroliere nu le doare de distrugerea mediului. Anul acesta, în Ecuador va avea loc a unsprezecea rundă a petrolului – a unsprezecea oară când guvernul a încercat să-și vândă acțiunile de proprietate a Amazonului investitorilor străini – și cel mai probabil cumpărător e China. Dacă tranzacția se va încheia, contaminarea nasoală provocată de mașinăriile extractoare de gaz vor amenința viețile indigenilor din zonă și habitatul natural al miilor de specii de vietăți.
Ofertanții au timp până pe 16 iulie să plaseze ofertele pentru 16 concesiuni petroliere, ceea ce înseamnă că peste trei milioane de hectare din pădurea ecuatorială vor fi devastate de investitorii companiilor de gaz. În cea de-a zecea rundă a petrolului din 2011 – când au fost doar 6 concesiuni – vânzarea a fost oprită de activismul indigen. Din nefericire, situația politică a Ecuadorului s-a schimbat mult din cauza investițiilor Chinei în regiune în ultimii ani, așa că probabil triburile protestatare nu vor mai avea un cuvânt de spus de această dată.
Fotografie de Stefan Kistler.
Ecuadorul e una dintre cele patru țări principale din America de Sud pe care China a pus ochii. China a dat împrumuturi Ecuadorului, Argentinei, Venezuelei și Braziliei, rambursarea fiind garantată prin „vânzări de proprietăți pe termen lung”. Ceea ce se traduce prin „distrugerea pădurilor, secătuirea terenului de resursele naturale, scoaterea de bani și apoi lăsarea naturii să putrezească și să moară.”
Ecuadorul are acum datorii la China în valoare de 5,7 miliarde de lire. Și da, guvernul ecuadorian susține că asta nu va afecta viitorul vânzărilor de petrol în regiune, dar fie minte, fie plănuiește să vândă anual de nouă ori mai multe banane decât vinde în momentul de față.
În ciuda faptului că implicarea Chinei în aceste investiții petroliere ar viola în mod direct noile principii directoare pentru Protecția Mediului în Investiții Străine, totuși li se permite să facă o ofertă. Deci doar dacă nu cumva o apucă pe China o fază filantropică – ceea ce e puțin posibil, să fim serioși – Ecuadorul va deveni pionul Chinei până la plata datoriei.
Deși Texaco e deținută momentan de Chevron, compania a petrecut 28 de zile – din 1964 până în 1992 – devastând nordul Amazonului ecuadorian și e posibil ca extinderea în restul pădurii ecuatoriale să fie la fel de distructivă. Potrivit spuselor lui Lou Dematteis, un fotojurnalist care a petrecut mult timp în Ecuador, apa din zonă a fost contaminată irevocabil prin trei decenii de extracție a petrolului și a gazelor.
„Nu pot bea apa – o să se îmbolnăvească,” mi-a spus Lou. „Nu pot nici măcar să facă baie în ea pentru că e cancerigenă. Trebuie să-și aducă apă din alte surse. Oamenii din partea sudică a Amazonului ecuadorian care se vor confrunta cu această nouă rundă de poluare sunt disperați și vor să facă tot posibilul să evite aceeași soartă ca cei din nord.”
O veche pompă de petrol din Peru. (Imagine via)
Din păcate, e foarte posibil ca această nouă rundă a petrolului – dacă se încheie tranzacția – să pună sudul în exact aceeași poziție ca și nordul sau chiar ca și Peru, vecinul de la sud al țării. Luna trecută, guvernul peruvian a declarat stare ecologică de urgență după ce a descoperit nivele foarte mari de plumb, bariu, crom și alți compuși petrolieri în apă și în sol.
Rebecca Spooner de la Survival International mi-a spus cum poporul peruvian se plânge de ani de zile despre scăderea numărului de pești din râurile lor. Stefan Kistler, de la Arkana Alliance – un ONG cu sediul lângă Amazon – a descris cum un trib peruan locuiește acum într-o groapă de deșeuri petroliere pentru că laguna lor a dispărut complet după 40 de ani de contaminare cu petrol. Alți oameni din Peru, a menționat el, nu mai au acces la terenuri pentru că sunt contaminate. Aceste probleme ar putea să reapară în Ecuador pentru că, așa cum sugerează Rebecca, aceste companii petroliere au „puterea de a acoperi lucrurile astea, astfel încât nimeni nu știe ce se întâmplă, de fapt.
Ministerul promite că a unsprezecea rundă a petrolului în Ecuador va urma niște reguli stricte pentru a asigura protecția pădurilor. Dar, dacă te uiți în trecut, sunt slabe șanse că se va întâmpla așa. Pluspetrol au fost responsabili pentru 78 de deversări petroliere în Amaznul peruvian din 2006 până în 2010, în special în regiunea Pastaza. A urmat o creștere a numărului de malformații congenitale și de pierderi de sarcină. Nu e greu deloc să faci conexiunea.
Narcisa Mashienta (stânga) și Jaime Vargas, președintele tribului Achuar din Ecuador.
Legea Internațională 169 e singura lege internațională în vigoare care protejează drepturile triburilor indigene și susține că acestea trebuie consultate ori de câte ori se întâmplă ceva pe teritoriul lor. Dar Rebbeca spune că în Peru, unde locuiește ea, guvernul n-a consultat deloc triburile. Narcisa Mashienta, una dintre liderii tribului Shuar din Ecuador, a dezvăluit că „ceea ce a spus guvernul nu e adevărat; nu am fost consultați și ne aflăm aici să le spunem investitorilor că nu au permisiunea noastră de a exploata pământul.”
Potrivit lui Adam Zuckerman de la Amazon Watch, guvernul ecuadorian se află într-o situație disperată în momentul de față. Trebuie să renunțe la o mare parte din autoritate pentru a-și finanța dezvoltarea. Ceea ce înseamnă că protejarea pământului e foarte jos pe lista de priorități guvernamentale în favoarea investițiilor străine promițătoare.
Asta nu înseamnă că guvernului nu-i pasă de Amazon. Lou mi-a spus că guvernul „a susținut cauza ecologică în trecut, dar acum a rămas fără bani și nu mai poate face nimic.”
Soarta Amazonului e pe mâini nesigure. Ecuadorul are sarcina extrem de dificilă de a gestiona situația pădurii ecuatoriale și de a-și plăti datoriile. Și, conform spuselor lui Carlos Monge – coordonator regional la Institutul de Cercetare a Veniturilor din America Latină – e o greșeală imensă să continue să vadă bazinul Amazonului ca pe „un spațiu al cărui rol în economia națională și mondială ar trebui să fie furnizarea de energie.”
Dar ca să se întâmple asta, ar trebui ca întreaga lume să se trezească din iluzia că planeta e un robinet nesfârșit de resurse naturale. Ceea ce, evident, nu se va întâmpla prea curând.
Urmăriți-o pe Sascha pe Twitter: @SaschaKouvelis
Traducere: Oana Maria Zaharia
