Wikipedia va ajunge pe lună înaintea ta

Există un mit celebru cum că Bibilioteca din Alexandria – centrul vieții intelectuale în antichitate – a fost distrusă într-un mare incendiu. După spusele mitului, o vastă colecție de cărți și suluri au fost prierdute într-un mod tragic în timpul unei bătălii, un eveniment care a împiedicat avansul cunoașterii umane timp de câteva secole. Adevărul este că biblioteca și reputația ei s-au degradat mai degrabă din cauza tăierilor de buget, iar un număr substanțial din cărțile sale au fost mutate probabil la alte biblioteci, nu distruse. Cu toate astea, persistența mitului ăsta vorbește despre anxietatea noastră adânc înrădăcinate față de un eveniment cataclismic care ne va distruge cunoașterea colectivă și ne va trimite specia înapoi în Evul Mediu.

Astăzi, onoarea de a fi biblioteca lumii revine cu siguranță Wikipediei, enciclopedia nonprofit care deține zeci de milioane de articole scrise în aproape 300 de limbi. Ca și Biblioteca din Alexandria, Wikipedia se află într-o stare critică de criză bugetară, dar distrugerea ei totală încă pare de neimaginat. Wikipedia nu se află într-o locație secretă, ci se întinde pe servere din toată lumea, ceea ce o face rezistentă la cenzură sau la un incendiu major. Mai mult, să copiezi local conținutul Wikipediei e relativ trivial în comparație cu scribii care copiau sulurile la Alexandria acum 2 000 de ani în urmă.

Pe scurt, se pare că singurul mod în care s-ar putea distruge total Wikipedia ar fi distrugerea lumii sau cel puțin a tuturor oamenilor. Așa neverosimil cum sună, evenimente cataclismice de distrugere în masă au avut loc deja pe pământ și se vor întâmpla probabil din nou. Ăsta este unul din motivele pentru care Fundația non profit Arch Mission, creată de antreprenorul american Nova Spivak, printează toate cele 25 de milioane de pagini ale versiunii în limba engleză a Wikipediei și le va trimite pe lună. În felul ăsta, chiar dacă oamenii nu vor supraviețui, o arhivă substanțială a existenței noastre va dăinui milenii întregi.

Fundația Arch Mission a fost fondată de Spivak în 2016 cu scopul de a trimite arhive despre cunoștiințele umane – puse în obiecte numite Archs (pronunțate „arks”) – în spațiu. Proiectul a fost inspirat de trilogia Foundation a lui Isaac Asimov, care spune povestea unui grup de academicieni și artiști însărcinați să conserve cunoașterea colectivă a umanității pentru a atenua o iminentă epocă galactică întunecată, prezisă să dureze mii de ani.

Planul original a lui Spivak a fost să trimită o copie a versiunii Wikipedia în limba engleză pe orbita Pământului în cârca unui satelit geostaționar comercial. Planul ăsta ar urma eventual să se extindă ca să includă Archs plasați pe orbita din jurul lunii și în alte părți din spațiu. Planul original al lui Spivak pentru lansarea primului Arch era înainte de 2050, iar până în 2100 să aibă Archs distribuiți prin tot sistemul solar.

La începutul anului, Spivak și colegii lui au lansat cu succes primul Arch pe o orbită de miliarde de ani în jurul soarelui. Biblioteca a prins un loc cu Tesla lui Elon Musk în februarie după ce Spivak i-a captat atenția lui Musk pe Twitter. Arch-ul era format dintr-un disc de quartz care conținea o copie a trilogiei Foundation a lui Isaac Asimov depozitată cu ajutorul unei tehnici optice 5D dezvoltată de fizicianul Peter Kazansky de la Universitatea din Southampton.

Deși discuri similare de quartz vor putea la un moment dat să stocheze 360 terabytes de date, numai o mică parte a fost folosită ca să stocheze trilogia Foundation. Motivul pentru asta, mi-a zis Spivak la telefon, a fost că procesul de scriere a informatiilor pe disc a fost incredibil de scump și lung ca timp. Ca să trimită toată Wikipedia pe lună, a trebuit să găsească o tehnică de stocare mai eficientă care să fie capabilă să conțină o cantitate mare de date într-un spațiu relativ mic, și în timpul ăsta să reziste mediului lunar sever.

Spivak a vrut să evite folosirea mediilor digitale tradiționale de stocare ca harduri solide, mi-a zis, pentru că ar fi mult mai predispuse la pagubele produse de radiațiile cosmice și pentru că nu există nicio garanție că cine va descoperi Arch-ul în viitor va putea să extragă informația din echipamentele actuale. În schimb, Spivak a optat pentru printarea unei copii fidele a întregii versiuni de Wikipedia în limba engleză, care conține aproximativ șase milioane de articole întinse pe aproape 25 de milioane de pagini.

Fundația Arch Mission a început un parteneriat cu un producător de cipuri – Spivak a refuzat să dea numele companiei – ca să adapteze o tehnologie folosită de obicei la prevenirea falsificării de bani la a printa imagini extrem de mici pe metal. Tehnica asta folosește lasere ca să printeze imagini microscopice pe discuri de nichel ultra-subțiri. Până acum, această tehnică a fost folosită pentru prototipurile cu imagini ale trilogiei Foundation pe discuri de mărimea unei monede de 10 cenți. Discul care va purta cele 25 de milioane de pagini Wikipedia va fi cam de mărimea unui DVD și format din sute de straturi puse unul peste altul.

După spusele lui Spivak, orice om din viitor (sau extraterestru) care va da peste Arch-ul lunar va putea să citească Wikipedia cu un microscop 1000X clasic – asta dacă vor putea descifra engleza.

Laserul folosit pentru gravarea discului poate să imprime 300 000 de puncte per inch (DPI). Ca să-ți dai seama de diferență, majoritatea printerelor de acasă sau de la birou pot printa la maxim 4800 DPI. După spusele lui Spivak, tehnica de printing patentată va grava întreaga Wikipedia pe disc în aproximativ o lună.

„Avem o posibilitate unică în lume să scriem atât de multă informație, asta mai precis, pe ceva atât de mic ca formă”, mi-a zis la telefon Spivak.

Ca să maximizeze spațiul, Spivak și colegii săi reformatează articolele Wikipedia ca să scoată spațiul alb și metadata din ele. Mai mult, Fundația Arch Mission dezvoltă un algoritm care va aranja articolele Wikipedia în așa fel încât vor fi legate prin hyperlink pe disc. Cu alte cuvinte, daca un articol face referire la alt articol, un cititor va putea să localizeze articolul pe disc utilizând o schemă algoritmică de organizare.

Pe lângă versiunea în limba engleză a Wikipedia, Arch-ul lunar va include de asemenea o copie a proiectului Rosetta, o bibliotecă digitală cu toate limbile umane compilate de Fundația Long Now. Spivak mi-a spus că există posibilitatea să includă articole importante din Wikipedia și în alte limbi, dacă îi va permite spațiul de stocare.

Arch-ul lunar va face o plimbare pe lună cu Astrobotic, o companie care vrea să pună prima navă comercială pe lună în 2020. Astrobotic a fost fondată în 2008 și inițial își construia nava lunară ca parte a unei cursei către lună Google Xprize. La începutul anului acesta, Xprize a fost anulată după ce a devenit foarte clar că nicio echipa din competiție nu va reuși să ajungă pe suprafața lunii până în martie 2018, când era termenul limită. Cu toate astea, un purtător de cuvânt pentru Astrobotic mi-a spus că încă planifică să ajungă pe lună până în 2020 și deja și-a rezervat un loc în racheta Delta V.

Pe lângă Arch-ul lunar, Astrobotic va căra și niște proiecte inclusiv un „Muzeu al Lunii” creat la Universitatea Carnegie Mellon, un vehicul mic folosit la cercetarea lunii și cenușa unor morți.

Te liniștește cumva gândul că dacă specia noastră nu va supraviețui – fie din cauza unei nebunii nucleare sau a forțelor cosmice din afara controlului nostru – o arhivă a existenței noastre va trăi pentru totdeauna pe singurul corp celest pe care specia noastră a ajuns, în afară de Pământ. Chiar dacă apocalipsa nu se va materializa niciodată, Spivak totuși speră ca Arch-ul lunar să fie o sursă de inspirație pentru pământenii de pretutindeni.

„Sper ca oamenii să aibă un moment Apollo când vom ateriza biblioteca lunară”, a spus Spivak. „Vrem să-i inspirăm pe oamenii din prezent cu ajutorul acestei arhive imense de cunoștiine ale civilizației noastre pe care o punem pe lună pentru totdeauna.”

Articolul a apărut inițial pe VICE US.