Suplimentele dietetice sunt deseori marketate ca naturale şi sănătoase, însă criticii spun că industria e scăpată de sub control, iar unii consumatori s-au îmbolnăvit sau chiar au murit în urma consumului. Fotografie de Alita ONG via Stocksy
Când Natalie Penney, din Manchester UK, în vârstă de 25 de ani, a comandat online pastile de slăbit, nu şi-a făcut griji în privinţa reacţiilor adverse. „Se presupune că eşti în siguranţă, pentru că achiziţionezi un produs gândit şi ambalat de cineva care a fost monitorizat de altcineva”, spune ea. „Dar nu e aşa.”
Penney a cumpărat pastile T5, destinate arderii grăsimilor, care încă se pot cumpăra de pe Amazon. În primele două săptămâni, Penney a slăbit patru kilograme jumătate. „Începusem să arăt mai bine, deşi nu mă simţeam mai bine”, spune Penney. „Dar am observat că transpiram mai mult. Simţeam că totul se mişcă extrem de rapid. Nu-mi găseam locul şi nu mă odihneam. Trăiam efectiv cu două ore de somn pe noapte. Nu mâncam, lucru care evident că nu-ţi poate face bine.”
Videos by VICE
Convinsă că efectele adverse urmau să dispară de la sine dacă îşi continua „dieta”, Penney şi-a luat pastilele până a cedat şi a ajuns la urgenţe. Experienţa i-a provocat afecţiuni iremediabile la inimă. „Acum sufăr de tahicardie arterială, care cauzează un puls mai mare decât cel normal”, explică ea.
La o analiză mai atentă, doctorii au concluzionat că pastilele conţin doze mari de efedrină, un medicament folosit pentru a preveni presiunea mică a sângelui în timpul anesteziilor în coloană. Efedrina e ilegală ca ingredient în suplimentele dietetice, cel puţin în State şi în Marea Britanie, însă nu era listată pe eticheta produsului.
Suplimentele dietetice sunt o industrie uriaşă în State. Peste 150 de milioane de americani le folosesc anual, astfel că medicina alternativă s-a transformat într-o afacere de 34 de miliarde de dolari. Criticii spun însă că majoritatea suplimentelor nu sunt monitorizate, iar asta poate duce la riscuri uriaşe. Potrivit unui studiu din 2015, publicat în New England Journal of Medicine, afecţiunile provocate de suplimente dietetice duc la peste douăzeci de mii de urgenţe anual, în State. Majoritatea cauzează afecţiuni ale inimii, ca în cazul lui Penney.
Suplimentele nu au nevoie de aprobarea FDA pentru a fi vândute. Potrivit unui raport al Consumer Reports, asta înseamnă că oricine poate fabrica pastile pentru dietă, indiferent dacă acestea conţin sau nu ingrediente periculoase.
Evident, nu e chiar la îndemâna oricui. Lyndsay Meyer, purtător de cuvânt al FDA, spune că producătorii trebuie să trimită un text detaliat despre ce ar trebui să facă produsul lor, pentru aprobarea FDA. Suplimentele care nu sunt monitorizate trebuie să conţină pe ambalaj menţiunea că nu au fost evaluate de către FDA şi că produsul nu vindecă sau previne vreo boală. Cu toate astea, cererile de evaluare pot fi trimise la maximum treizeci de zile după ce producătorul a început să vândă, ceea ce înseamnă că produsul ajunge oricum pe mâinile consumatorului înainte ca FDA să decidă dacă e potenţial periculos. Dacă cererea e respinsă după plasarea produsului în piaţă, FDA trimite scrisori de atenţionare şi cere producătorului să îl scoată de la vânzare.
Potrivit unui articol publicat în 2014 în New England Journal of Medicine, în peste cinci sute de suplimente fără prescripţie au fost găsite ingrediente farmaceutice sau înlocuitori, asta din cauza monitorizării deficitare. În presă au apărut tot felul de poveşti îngrozitoare despre efectele adverse ale acestor produse. În 2015, Eloise Aimee Parry, o studentă de 21 de ani, a murit după ce a luat nişte pastile pentru slăbit cumpărate de pe internet. Pastilele conţineau un element chimic letal, dinitrophenon. Patty a luat opt pastile deodată şi „a ars din interior”. În 2011, asistenta Karen Jacobs-Poles, din Philadelphia, a fost diagnosticată cu icter, hepatită acută şi ficat mărit, după ce a luat Slimquick, pe care l-a considerat sigur din reclamele care susţineau că e făcut din extract de ceai verde. În 2013, produsul OxyElite Pro a fost considerat vinovat pentru îmbolnăvirea a 97 de oameni. Dintre aceştia, 47 au fost internaţi, trei au avut nevoie de transplant de ficat, iar o femeie, Sonnette Marras, a murit.
Vezi și Cum arată dieta unei culturiste care arde 5 000 de calorii pe zi
Într-un proces din 2013, Jacobs-Poles a susţinut că producătorii Slimquick „ştiau sau ar fi trebuit să ştie că Slimquick conţinea ingrediente care afectează corpul uman şi în special ficatul”. Unul dintre cele două hepatotoxine (element chimic toxic care afectează ficatul) era chiar camellia sinensis, adică extractul de ceai verde aclamat în reclamele Slimquick.
În mod similar, FDA a descoperit că OxyElite conţinea aegelină, varianta sintetică a unei substanţe care se găseşte în arborii bael, clasificată ca „ingredient nou”, adică ceva care nu are o istorie suficient de lungă pentru a fi sigur. Potrivit legii federale, compania care produce OxyElite trebuia să anunţe FDA cu privirea la folosirea ingredientului. Acest lucru nu s-a întâmplat însă.
Dr. Pieter A. Cohen, asistent profesor la Harvard Medical School, a explicat pentru New York Times că e ceva obişnuit ca producătorii de suplimente să folosească chimicale sintetice în produsele lor. „Apoi le maschează cu numele unor plante obscure, ca să dea impresia că sunt extracte naturale.”
Ca lucrurile să fie şi mai nasoale, industria permite companiilor să-şi vândă produsele potenţial periculoase chiar şi după intervenţia FDA. „Suplimentele dietetice sunt vândute printr-un mecanism complex”, spune Meyer. „Orice produs poate fi comercializat sub mai multe nume şi tot mai mulţi vând online. Chiar dacă depistăm o problemă la un produs, compania poate opri vânzarea, apoi schimbă numele produsului şi ajungem de unde am plecat.”
Citește și Am încercat medicamente naturiste în club și a fost un coșmar
Legea permite companiilor producătoare de suplimente să intre pe piaţă fără o verificare în prealabil, astfel că monitorizarea acestor produse e practic imposibilă. Dacă FDA descoperă că un produs e periculos după ce a intrat pe piaţă, sunt obligaţi să alerteze consumatorii şi să trimită comunicate de presă. Dar e destul de uşor să ratezi avertizările lor. Să fim serioşi, cine pierde vremea pe site-ul FDA, care dă senzaţia că stai online la coada cabinetului.
FDA dă vina pe lipsa resurselor. „Ar trebui să menţinem integritatea unei industrii de patruzeci de miliarde de dolari, dar cu un buget de cinci milioane”, spune Meyer. Din cauza asta, FDA probabil că nu va evalua un produs decât în cazul în care oamenii se îmbolnăvesc grav din cauza lui. Prioritatea e în funcţie de gravitatea situaţiei, spune ea. „Ne descurcăm cu resursele pe care le avem, dar tot trebuie să prioritizăm eforturile pentru un impact mai mare, astfel că ne concentrăm mai întâi pe problema siguranţei.”
În traducere, pe măsură ce consumatorii au început să se îmbolnăvească de la OxyElite Pro în mai 2013, agenţia a reuşit să ceară producătorilor retragerea produsului de pe piaţă abia în octombrie. În timpul ăsta, trei oameni au avut nevoie de transplant de ficat, iar unul a murit. Iar când Kim Kardashian a decis să recomande Diclegis (un medicament pentru greaţă matinală, aprobat FDA şi disponibil numai cu prescripţie) fără să menţioneze riscurile şi efectele adverse, agenţia i-a trimis o avertizare în termen de trei săptămâni. Kardashian şi-a corectat greşeala la scurt timp după, iar medicamentul nu a provocat daune fizice şi morale.
Traducere: Alexandra Andrieş
Urmărește VICE pe Facebook
Mai citește despre regimuri:
Regimul unei balerine
Am încercat să fiu vegan în România și n-am rezistat decât cinci zile chinuite
Ești cobai într-un experiment alimentar eșuat, care durează de zeci de ani
