Unul dintre selfie-urile cu maimuțe făcute cu camera lui David Slater. Fotografie David Slater (or Naruto?)/Wikimedia Commons
În 2014, Wikimedia a intrat într-o dispută cu fotograful David Slater din cauza fotografiei sale cu un macac cu creastă, din Sulawesi. Fotografia a devenit virală pe internet, mai ales datorită poveștii sale. Conform lui Slater, maimuța a fugit cu camera lui și și-a făcut un „selfie.”
Când Wikimedia Commons a făcut fotografiat disponibilă gratuit, Slater a trimis o solicitare privind drepturile de autor. Wikimedia a luat-o în considerare, dar apoi a refuzat să o dea jos de pe platformă. Slater nu era autorul imaginii, spuneau ei. De fapt, maimuța care a îndreptat camera spre sine și a făcut poza era autorul. Dar maimuțele nu dețin drepturi de autor, așa că fotografia face parte din domeniul public.
Videos by VICE
Povestea a explodat pe internet, iar toată lumea a intrat în rolul de expert în drepturi de autor, în timp ce fotograful a făcut puțin scandal cu niște procese. Dar a obținut licența pentru fotografia disputată ca să scape de presă, apoi totul s-a liniștit.
Acum PETA îl dă în judecată pe Slater din partea maimuței.
Avem o groază de întrebări.
1) Numele maimuței e Naruto?
2) Cum de știu că numele maimuței e Naruto?
3) Maimuțele chiar te pot da în judecată?
Întrebarea asta are răspunsul în paragraful 17. PETA dă în judecată din partea maimuței, ale cărei „drepturi nu pot fi apărate eficient decât printr-un reprezentant potrivit.”
Simțim că asta nu răspunde la întrebarea noastră.
4) Acum pe bune, e o maimuță care trăiește în pădurea ecuatorială indoneziană. Nu poți lăsa maimuța asta să participe într-un proces din California.
5) În plus, maimuțele nu pot avea drepturi de autor.
Biroul American pentru Drepturile de Autor a declarat cât se poate de clar că animalele nu pot fi autori, dacă e să ținem cont de Legea Dreptului de Autor.
Biroul pentru Drepturile de Autor are un rol important pentru legea drepturilor de autor din America. Păstrează înregistrările drepturilor de autor care nu sunt obligatorii, dar sunt bune când se pune problema unui proces. Joacă un rol important în reforma drepturilor de autor din Congres și publică Compendiul Drepturilor de Autor, un ghid de 1 200 de pagini despre drepturile autorilor, care susține, printre altele, că maimuțele nu pot avea drepturi de autor.
E o interpretare logică a legii americane existente.
Dar aici e șmecheria. Biroul pentru Drepturile de Autor nu e Congresul american și nici Curte de Justiție. Acum că problema maimuței e în fața unui judecător, vin și alte întrebări administrative, ca respectarea Biroului și…
6) E un proces în care reclamantul e o maimuță!!!
Da, să nu pierdem din vedere cel mai important lucru: procesul e o nebunie.
7) De ce, PETA, de ce?
În cele din urmă, ceea ce urmărește PETA e să poată obține o licență pentru selfie-urile cu maimuțe (Stai așa, sunt mai multe de atât?) și se folosește de proceduri doar „pentru beneficiul lui Naruto, comunitatea sa de macaci cu creastă și conservarea habitatului.” E o cale tare ciudată prin care să strângi bani pentru o specie pe cale de dispariție.
E o cauză nobilă, dar poate am putea să sugerăm alte căi mult mai ok ca să faceți asta în loc să dați naștere unui precedent legal, în care oamenii trebuie să facă o maimuță să semneze un formular înainte ca ei să pună pe internet un selfie cu ea.
Urmărește VICE pe Facebook
Mai citește despre PETA:
Cum vede Harry vizuina libertăţii – Animalele sunt mai deştepte decât PETA
Dă-o dracului de blană
