Rezistenţa prin cultură sau cum să dai la ruşi în gură

Jean Moscopol, celebrul trubadur al interbelicului Bucureştean, pe capetele de afiş ale capitalei alături de Cristian Vasile & co (Titi Botez, Gion, Luican, Zavaidoc ş.a.) nu s-a sfiit niciodată să-şi arate culoarea verde a cămăşii. E de-ajuns să ascultăm piesa Tot ce e românesc nu piere şi încheiem capitolul apropierii lui de gardişti. Dar n-am găsit, sincer (nu că încerc să­-l disculp – dar mai ales mi-am propus să nu judec timpuri pe care nu le-am trăit), nicio referire antisemită clară sau neclară.

Spun asta pentru că am cercetat vreo doi ani subiectul, în documntarea mea pentru romanul Zaraza. Mai ales că domnul Moscu (căci Moscopol e un pseudonim, ales chiar de marele cântăreț Pogany, într-o seară la cârciuma Zissu), a colaborat în anii 30 cu compozitori şi textieri de origine evreiască. Bine, la fel cum Eliade era un gardist înflăcărat şi prieten la cataramă cu Mihail Sebastian, orice era posibil şi imposibil atunci. Însă dincolo de aspectele-astea neclare, cu siguranţă Moscopol a fost un mare, dar mare, cu caps lock, anticomunist.

De la terminarea războiului şi orientarea figurii noastre către Est între 1945 şi 1947, Moscopol a compus, cântat şi înregistrat mai multe balade anticomuniste care, numai prin minune nu i-au adus sfârşitul, aşa cum sovieticii obişnuiau să execute cam tot ce nu le convenea. De menţionat că le-a înregistrat atât în ţară, ceea ce domenstrează un curaj de-a dreptul nebun, apoi din afară, de la Paris, unde a reuşit să fugă, ajutat de actriţa Elvira Popescu.

După anii ’90 au fost redescoperite aceste balade delicioase anti-ruseşti, anti-Dej & anti-comunişti, iar mulţumită Youtube-ului, colecţionarii le-au urcat pe net, redescoperind o parte a istoriei care efectiv a fost (s-a vrut a fi, mai degrabă) ştearsă.

Ce frumoasă este viaţa,

Când eşti prost şi chior ca ţaţa

Şi ajungi din potcovar

În guvern subsecretar.

La fel de bine, Moscopol, care nu doar că a cântat piesele, dar le-a şi compus versurile, nu s-a sfiit să dea numele comuniştilor: „(…) să fii frate cu duşmanul / Şi să-ţi zică Sadoveanu”, cu referire clară la celebrul scriitor comunist.

După ce-ţi găsesc ei buba,

Urmează autoduba

Şi-apoi toată istoria

Se termină cu autopsia.

Când te afli printre ei,

Să te faci că ţii la ei,

Iar când suntem singurei,

Să spui dar-ar dracu-n ei.

ARLUS - Asociația Română pentru strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică avea ca scop declarat cunoașterea reciprocă și promovarea legăturilor de prietenie dintre România și URSS

Alo, alo, sunt casieria, cu prim contabilul. Imediat!

Aici Gheorgiu, președinția, cum stăm cu impozitul la stat?

Totu-i perfect, tovarășe ministru,

Totu-i perfect, totu-i perfect.

Am un leu şi vreau să­-l beau,

Căci în loc la stat să-l dau

Mai bine beau şi petrec

Decât să­-l depun la C.E.C

Bade, dacă grâul dai,

De la stat nimic nu ai

La 31 decembrie 1947, Gheorghe Gheorghiu-Dej anunţa că ţăranii vor avea obligaţia de a preda „o cotă de grâu către stat, pentru asigurarea pâinii populaţiei de la oraşe". La 6 iulie 1948 s-a hotărât colectarea grâului direct de la batoză.

Foaie verde de-amnistie,

Guvernanţii-n RFR-ie (n.r: republica populară Rusă)

Ne anunţă c-au iertat

Pe românii ce-au plecat

Şi că le-au dat amnistie

Ca să-ncerce de-or putea

Să-i atragă-n RFR-ea

Şi să-i bage-n puşcărie.

Ce frumos e când serveşti

Interesele ruseşti,

Iar în ţară­-ntreg

Îţi zice Gheorghiu Jeg.

Voi ai Moscovei bandiţi

Şi sovieto-paraziţi,

Lumea ca s-o păcăliţi

Cu minciuni vă tot făliţi.

Liuba Chisinevschi, fostă Liube Kisinevskaia, s-a născuta în 1911 la Tighina, lucra la tipografie. Dupa 23 august, a fost adulată ca o „neînfricată luptătoare revoluționară”, principala discipolă a Anei Pauker, militantă de vârf a sindicatelor comuniste, președinta Femeilor Romane Antifasciste, membră în Prezidiul Marii Adunări Naționale, vicepreședinta Comisiei Controlui de Partid și câte altele. În 1971, Nicolae Ceaușescu a decorat-o cu ordinul „Tudor Vladimirescu”, pentru meritele ei in istoria PCR.

Andrei Ruse este scriitor, promoter cultural și inițiator al proiectului Hyperliteratura.ro Urmăriți-l pe Andrei pe blogul său.