Chiar sunt bărbații programați biologic să caute mai mult sex fără obligații decât femeile?

Întreabă orice bro din ăsta care face pe savantul de ce vrea să-și planteze jumătate din cromozomi în fiecare vagin din oraș și e foarte posibil să înceapă să-ți vorbească despre biologia evoluționistă. Asta pentru că, în ultima vreme, pe internet s-a dus vorba că bărbații heterosexuali ar fi programați biologic să își „dea mai departe sămânța”.

Folosind ca argumente epoca preistorică și numărul de spermatozoizi, unii susțin că bărbații ar fi concepuți să fie non-monogami și să facă mult mai mult sex ocazional decât femeile. Îl mai ții minte pe donatorul de spermă din Olanda care ar fi făcut cel puțin 550 de copii?

Am auzit inclusiv că unii bărbați spun că ăsta e motivul pentru care își pierd interesul pentru femeia care a făcut sex cu ei de la prima întâlnire. Nu sunt misogini și nu judecă femeia că ar avea moravuri ușoare, ci e vorba de natură, zic ei.

Na, nu te pui cu natura, ce să-i faci. Bărbații sunt concepuți să facă sex cu multe femei, pentru că le pot lăsa însărcinate pe toate într-un interval scurt de timp. Dar, susțin tot acești savanți, din moment ce femeile pot rămâne însărcinate doar o dată la nouă luni, ele sunt concepute să fie mai monogame decât bărbații. Fanii lui Andrew Tate merg atât de departe încât promovează online ideea că e normal ca bărbații să își înșele partenerele, în baza acestui argument.

Dacă lăsăm un pic sexismul deoparte, oare există, de fapt, un sâmbure de adevăr în aceste afirmații despre nevoia biologică a bărbaților de varietate sexuală și nevoia femeilor de monogamie?

„Probabil că nu”, spune cercetătorul Nathan Pipitone de la Florida Gulf Coast University, expert în comportamentul uman. După ce a explorat, într-un studiu publicat în revista Frontiers in Psychology, atitudinile diferite ale bărbaților și ale femeilor în ce privește sexul ocazional, Pipitone a constatat că „la un nivel de suprafață așa pare, dar, dacă se sapă mai adânc, nu e chiar atât de simplu”.

Echipa lui a rugat sute de studenți de sex masculin și feminin de la facultate să își evalueze disponibilitatea de a se angaja într-o diversitate de scenarii ipotetice de sex ocazional și a comparat răspunsurile lor.

Fiecare scenariu a decurs astfel: Întâlnești un potențial partener la o petrecere și îți place de el. Dacă te cuplezi cu el, va fi satisfăcător din punct de vedere sexual și - cireașa de pe tort - nu ar exista niciun risc de sarcină. În plus, persoana este fie de 7/10, fie de 10/10 ca atractivitate. Capcana era că studenții riscau să ia o boală venerică. Apoi, participanții au evaluat cât de probabil ar fi fost să facă sex cu partenerul ipotetic.

Pipitone a constatat că bărbații erau mult mai predispuși la sex ocazional decât femeile. Atunci când șansele de a contracta o boală cu transmitere sexuală erau de zero la sută, aproximativ 80 la sută dintre bărbații și 50 la sută dintre femeile din studiu au declarat că ar fi acceptat să facă sex cu persoana respectivă. Pe măsură ce probabilitatea de transmitere a bolii creștea, diferențele dintre sexe se reduceau, dar persistau.

Studiul lui Pipitone și munca altora par să indice că bărbații sunt mai oportuniști decât femeile atunci când vine vorba de sex ocazional. Dar nu-i aplaudați încă pe acești bro care se dau mari savanți. Oamenii de știință reali spun că motivele acestei diferențe ar putea fi sociologice, mai degrabă decât biologice - și anume stigmatul, diferențele de satisfacție sexuală și raportarea inexactă.

În 2011, Teri Conley, o cercetătoare în domeniul sănătății sexuale de la Universitatea din Michigan, a argumentat că femeile heterosexuale evită sexul ocazional nu din lipsă de dorință, ci de teamă că vor fi judecate. În TED Talk-ul ei din 2016, citează cercetări cu privire la stigmatizarea sexuală și spune că „femeile vor să fie tratate cu respect în urma unei partide de sex ocazional, dar se gândesc că vor fi numite târfe. Și, surprize, surprize, femeile sunt stigmatizate mai mult decât bărbații pentru că fac sex ocazional”.

Poate că, până la urmă, și chestia asta are ceva de-a face cu pierderea interesului bărbaților pentru o femeie după sex la prima întâlnire? Stigmatizarea pare că s-a micșorat în 2023, dar este posibil ca ea să fie mult mai inconștientă sau mai ascunsă.

Apoi, trebuie să luăm în considerare diferența de plăcere. Conley și alți experți susțin că e posibil ca femeile heterosexuale să nu facă sex ocazional la fel de mult ca bărbații, deoarece tind să obțină mai puțină plăcere în timpul sexului. Ce șoc, nu? Mai exact, ele nu ajung la orgasm la fel de des, un fenomen pe care oamenii de știință îl numesc orgasm gap.

În medie, bărbații par să aibă orgasm cu 25 la sută mai mult în timpul sexului. Decalajul de orgasm la studenții din colegii și universități este chiar mai drastic, cu o diferență uriașă de 50 la sută între bărbați și femei - același grup demografic pe care l-a analizat studiul lui Pipitone.

Cercetările efectuate de experta în sănătate sexuală Kristen Mark, de la Facultatea de Medicină a Universității din Minnesota, arată că, în medie, femeile nu simt atât de multă plăcere sexuală și emoțională în urma sexului precum bărbații.

În contextul dezbaterii cu privire la „răspândirea sămânței”, Mark susține: „Știm că, dacă ai parte de sex plăcut, e foarte probabil să ai chef să faci mai mult sex. Și cine are parte de cel mai plăcut sex în timpul one night stand-urilor? Ei bine, cercetările noastre arată că bărbații. Femeile nu prea obțin multă plăcere din sexul ocazional din cauza patriarhatului.”

Poate că acesta e motivul pentru care femeile sunt mai puțin interesate de sex ocazional decât bărbații. Dar Pipitone și echipa sa au încercat să contracareze acest lucru și le-au zis studenților că sexul va fi satisfăcător. Poate că promisiunea unui orgasm e prea bună ca să fie adevărată pentru o femeie de 19 ani?

Dincolo de asta, raportarea inexactă poate contribui și ea la constatarea că bărbații doresc mai mult sex ocazional decât femeile. „În ceea ce privește raportarea cantității de sex pe termen scurt, probabil că femeile nu raportează infidelitățile sau întâlnirile sexuale non-monogame la fel de liber ca bărbații, iar bărbații sunt probabil mai predispuși să exagereze”, continuă Pipitone. „Bărbații heterosexuali raportează mai multe acte sexuale și mai mulți parteneri decât femeile, dar cu cine fac sex acești bărbați? Fac sex cu femei.”

În afară de faptul că pare o subestimare uriașă, ceva nu prea se leagă, după cum spune Pipitone. În Marea Britanie, diferența de raportare între bărbați și femei persistă: bărbații au zis că, au avut, în medie, cinci partenere, iar femeile au zis că au avut trei parteneri.

Dacă ne imaginăm că rezultatele sunt într-adevăr corecte - adică bărbații sunt mai motivați să facă sex ocazional decât femeile, indiferent de orice forțe misterioase care ar putea descuraja femeile să meargă până la capăt - oare susține biologia evoluționistă această idee?

Pipitone spune că da, există explicații evoluționiste pentru asta: „Femeile au mai mult de pierdut dacă sexul duce la o sarcină nedorită”. Pe lângă efortul corporal uriaș, o mare problemă sunt partenerii indezirabili cu care au rămas însărcinate, motiv pentru care el consideră că „femeile sunt mult mai exigente când își aleg partenerii de sex.”

Dar asta nu înseamnă că femeile sunt programate să evite complet sexul ocazional. Amintește-ți că, în studiul ipotetic al lui Pipitone, 50 la sută dintre ele au spus că ar fi de acord să facă sex ocazional - fără să luăm în considerare eventualele subraportări.

Există motive pentru care sexul ocazional ar putea fi benefic din punct de vedere evoluționist și pentru femei, explică Pipitone, ceea ce demontează mitul potrivit căruia femeile sunt programate biologic să se ferească de sexul fără obligații.

„Există diverse motive adaptative pentru care femeile s-ar angaja în sex ocazional”, spune el. „Unele includ schimbarea partenerului sau expulzarea partenerului, adică ieșirea dintr-o relație proastă.” Apoi, mai e și „competiția între parteneri”, adică procesul prin care se stabilește care dintre pretendenți vrea să se implice mai mult.

Teoria schimbării partenerului se bazează pe „ipoteza genelor bune”: Ideea că femeile ar putea preleva spermă, ca să spunem așa, de la noi parteneri cu gene avantajoase, ca să crească diversitatea genetică și condiția fizică a urmașilor lor. Conform acestei idei, femeile ar pretinde că bebelușul este al partenerului lor de lungă durată, dar, în realitate, au rămas însărcinate cu altcineva. Bineînțeles, acest tip de gândire nu prea mai merge de când s-a inventat testul de paternitate, așa că lucrurile arată ceva mai diferit în 2023.

Ratele de non-paternitate (adică atunci când bărbatul care crede că e tatăl nu e, de fapt, tatăl copilului) din cadrul cercetărilor au variat de la unu la 20 la sută, în funcție de zona geografică examinată, spune Pipitone. „Așadar, asta ne spune că există beneficii adaptative, bune pentru gene, nu numai pentru formarea de legături de cuplu pe termen lung, ci și pentru ieșirea din relațiile de lungă durată, atât pentru bărbați, cât și pentru femei.”

În ce privește monogamia, Pipitone spune că asta a fost o parte importantă a dezvoltării noastre ca specie: Monogamia și îngrijirea biparentală s-au păstrat până azi pentru că au fost super importante pentru oameni de-a lungul istoriei evoluționiste recente. Probabil că au coincis cu creșterea dimensiunii creierului, care a început în urmă cu aproximativ două milioane de ani”. Spre deosebire de alte animale, bebelușii umani sunt destul de neajutorați. Monogamia și îngrijirea biparentală înseamnă mai mulți ochi pe bebeluși.

Dar asta nu exclude tendința ambelor sexe de a fi ocazional infidele - mai ales odată cu introducerea contracepției. „Suntem mai degrabă monogami în serie, și formăm mai multe legături de durată pe parcursul vieții, cu un strop de poligamie, inclusiv cu infidelitate", adaugă Pipitone.

Așadar, să ne întoarcem la marile noastre întrebări - dacă femeile doar subestimează cât de mult sex ocazional ar face sau și-ar dori să facă, atunci putem spune că impulsurile sexuale biologice ale celor două genuri sunt chiar atât de diferite?

Poate, dar nu știm sigur. Ceea ce știm e că, deocamdată, fie din cauza normelor sociale sau a evoluției, femeile heterosexuale spun că „sunt mai selective în privința partenerilor și au mai puțini parteneri în comparație cu bărbații”, spune Pipitone. „Dar asta nu înseamnă că femeile nu vor sex ocazional sau că sunt mai puțin sexuale decât bărbații. Sexualitatea feminină doar se manifestă diferit.”

Una peste alta, uite un punct de vedere care le va plăcea acestor savanți comandați de pe Wish: Există de fapt motive evoluționiste pentru care bărbații au tendința să facă sex ocazional sau să fie infideli.

Dar iată ce le scapă: Și femeile au motive evoluționiste care le împing să facă asta. Doar că nu vedem prea multe dovezi în viața de zi cu zi, probabil din cauza stigmatizării și a faptului că femeile se simt mai puțin bine în timpul sexului din cauză că bărbații nu știu sau nu-i interesează să le satisfacă.

Așa că, data viitoare când apare în discuție subiectul ăsta, spune-i lu' bro mare fan al teoriilor evoluționiste să-și bage teoria în cur și să învețe să satisfacă femeile.