Tinerii anti-sistem care te învață să furi pe TikTok

Lucy, 18 ani, a început să fure din magazine acum un an, când și-a dorit un colier pe care nu și l-a putut permite. „Am rupt ambalajul și l-am băgat în buzunar. Nu plănuisem nimic, a fost spontan”, a explicat ea.

Sinceritatea lui Lucy poate părea șocantă, dar ea vorbește în mod regulat despre acest obicei al ei pe contul de TikTok @ferretsborrowing. Ce a început ca o modalitate de a da mai departe un PowerPoint cu sclipici pe care îl făcuse pentru o prietenă cu trucuri despre furat e cunoscut acum ca fenomenul „Borrowing (împrumut) TikTok”.

Comunitatea de „borrowing” e constituită din conturi anonime, create în principal de adolescenți cu efecte pe voce, care distribuie videoclipuri cu diverse trucuri de care te poți folosi ca să furi din magazine.

„Cel mai des primesc întrebări despre care sunt lucrurile cel mai ușor de furat, cum se pot evita camerele de supraveghere sau paznicii, cum se scot eficient etichetele de preț”, a zis Lucy. „Cei mai mulți începători vor să știe cum pot evita să fie arestați.”

Nu e prima comunitate online de hoți. În 2014, Tumblr a avut o problemă cu un grup relativ mic de conturi care dădeau astfel de sfaturi. Dar, conform celor implicați, Borrowing TikTok nu învață oamenii doar cum să fure, ci are rădăcini adânci în politică.

Destiny, 16 ani, care are contul cu 25 de mii de followeri @borrowingguid3, a auzit prima oară de capitalism la vârsta de 13 ani și își amintește cât de nedrept i s-a părut că marile corporații dețin controlul în defavoarea afacerilor locale. Pe atunci, adolescenta nu știa că asta înseamnă socialism, dar acum știe că nu suportă capitalismul și crede că poate lua măsuri împotriva lui, chiar dacă furtul din magazine e ilegal.

Comunitatea de borrowing e, în principal, americană – Lucy și Destiny sunt din America – dar conține și adolescenți din țări precum Marea Britanie și Australia. Tinerii ăștia fură exclusiv din lanțuri de magazine mari, un act pe care îl încurajează cu sloganul comunității: „Dacă e lanț de magazine, bagă mare”.

„Sunt atâtea companii cărora nu le pasă de clienții lor, ci doar să facă bani”, a zis Destiny. „Dacă putem pedepsi corporația, măcar simțim că am făcut ceva.”

Evaluează politica unei companii înainte să fure de la ea. Dacă nu sunt siguri care e răspunsul cu privire la magazinul lor preferat, îl pot găsi pe tag-ul #borrowingtips, care are peste 95 de milioane de vizualizări. „Vrem să le facem rău mai mult decât companiilor care nu sunt la fel de problematice, chiar ținem cont de asta”, a zis Lucy.

După regulile lor, magazinul Victoria's Secret e la fel de vinovat pentru comentariile transfobe pe care le-a făcut directorul magazinului în 2018 ca și un lanț de magazine al cărui fondator de extremă dreaptă donează bani grupărilor anti-LGBTQ.

Aici încep să apară fisuri în ideologia lor: dacă o companie are un membru al personalului conservator, nu înseamnă că respectiva companie își tratează prost personalul. Putem spune că o companie e în întregime homofobă, sexistă sau rasistă? E greu de zis, dar adolescenților nu li se pare.

Deși Lucy mi-a zis că aspectul anticapitalist e un beneficiu în plus pentru ea, pentru alții, acesta e toată ideea. Destiny mi-a zis că a furat mâncare pentru animale de la un lanț de magazine tip pet shop care tratează prost animalele și le-a donat unui adăpost local de animale.

Majoritatea obiectelor furate de Gen Z sunt relativ ieftine, nu mai scumpe de douăzeci de lire. Rachel Shteir, autoarea volumului O istorie culturală a furtului din magazine, scrie că unul dintre cele mai furate obiecte e aparatul de ras, pentru că oamenilor li se pare o prostie să plătească atât de mult pentru o bucățică de metal și plastic.

Terrence Shulman, un fost hoț care are un centru de tratament pentru dependența de furt în Michigan, a zis că înțelege tendința de a fura ca răzbunare pe sistem, dar a explicat că, în general, magazinele cresc prețurile la toate produsele ca să compenseze pentru pierderile cauzate de furturi. 

„Nu spun că corporațiile nu merită să fie trase la răspundere, dar mă sperie că n-o să le facă decât să crească prețurile”, a zis el.

Acest tip de gândire promovat pe TikTok reflectă o schimbare generațională majoră. Un raport YouGov din 2020 a dezvăluit că „furtul de la marile companii e considerat mai acceptabil și că doi din cinci tineri sunt de părere că furtul din magazine e acceptabil în anumite circumstanțe.”

Pentru sociologul Dan Mercea, ce e diferit la comunitatea TikTok e activitatea lor offline, spre deosebire de activismul online care se face prin click-uri și semnat petiții. „Acești tineri își pun ideile în practică în viața de zi cu zi și apoi se laudă cu realizările lor pe social media. Astfel, fenomenul are o creștere organică.”

Cu alte cuvinte, promovează o mișcare care are impresia că luptă cu sistemul – chiar dacă ilegal – atât virtual, cât și IRL. Dar dacă devine mai mult decât furtul unei prostioare dintr-un magazin mare?

Shulman, care a trăit pe pielea lui trecerea de la o simplă joacă la dependență, avertizează că, dacă începi să faci asta, există un risc mare să devii dependent de cleptomanie. „Inițial pare palpitant, simți că te răzbuni pe sistem și îți dă un sentiment de bine, dar te poți trezi că ești dependent și că ajungi să furi de oriunde, chiar și dintr-un magazin local mic pe care voiai să-l protejezi”, a zis el.

Deși Destiny spune că fură doar din lanțurile de magazine, a recunoscut că a devenit dependentă de euforia pe care o are când fură și acum simte să facă asta de câteva ori pe săptămână.

Indiferent de diferențele din cadrul comunității, acești adolescenți sunt siguri de un lucru: TikTok le permite să se prezinte ca mai mult decât niște simpli hoți. Și pentru mine a fost o experiență nemaipomenită când am furat, în adolescență, o pereche de cercei din Topshop, dar recunosc că am făcut-o mai mult pentru că îmi plăceau cerceii decât ca să sabotez capitalismul. În 2020, adolescenții pot experimenta această euforie în timp ce promovează un mesaj anticapitalist unei generații întregi.