Problemele sexuale despre care bărbații din România nu vor să vorbească

Pătratul Roșu este un podcast bilunar despre toate lucrurile care-ți vin în minte despre sex și viața sexuală și ți-e rușine să le zici cu voce tare, dar și despre tabuurile din relații și din viața de zi cu zi.

Luna asta, deși părea că e imposibil, a venit și cu o veste bună, președintele României a promulgat legea care obligă școlile să predea măcar o dată pe semestru educație sexuală, asta după ce ani la rând am ocupat locul fruntaș în Uniunea Europeană la mamele adolescente. Lipsa educației sexuale e și motivul pentru care am început acest podcast, la care am avut ca invitați ginecologi, o specialistă în infertilitate, o moașă și multe alte persoane dispuse să vorbească despre teme privite cu rușine de mulți.

Cu greu am găsit un urolog dispus să discute deschis despre problemele de care se lovesc bărbații, din teama lor de a merge la medic: de la prostată și pietre la rinichi până la pericolul măririi de penis și administrarea suplimentelor pentru dificultățile de urinare, din reclamele TV. După vreo patru refuzuri în București, am ajuns virtual la Timișoara, unde Răzvan Bardan este medic primar urolog din 2009, iar de opt ani este specializat și în medicina sexualității. Te lămurește el de ce e necesar să mergi la un consult anual în noul episod din podcast.

Pătratul Roșu: Tricomoniaza este una dintre cele mai răspândite boli cu transmitere sexuală (BTS), pe lângă chlamydia, gonoree și sifilis, conform unui studiu al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), din 2019. Ce înseamnă ea?
Răzvan Bardan: Tricomonas e un parazit microscopic care există la nivel vaginal. Însă, dacă tot ați menționat statistica asta, raportările României la nivel internațional în ce privește BTS nu sunt corecte. În 2017, ultimul an pentru care am reușit să găsesc statistici la nivelul României erau raportate 20 de cazuri de chlamydia, 77 de gonoree și 814 de sifilis, în condițiile în care eu și colegii mei - urologi, ginecologi, dermatologi - întâlnim zeci și sute de cazuri de pacienți cu chlamydia și gonoree. Numai eu am depistat, timp de doi ani, prin analize uzuale la pacienții consultați, 67 de cazuri de infectare cu chlamydia.

Asta e o boală cu transmitere sexuală, agent microbian intracelular, care poate da sau nu simptome: usturime, urinare mai frecventă, eventual unele scurgeri. Este una dintre principalele cauze de infertilitate.

Care ar fi trei manifestări ale acestor boli, astfel ca cei infectați să-și dea seama că trebuie să se ducă la medic?
O bună parte dintre simptome sunt comune: tulburările de urinare, urinarea dificilă, usturimile, durerile la urinare. Scurgerile pot să apară în toate trei. Chlamydia are drept caracteristică o incidență mai scăzută a secrețiilor. Gonoreea întotdeauna merge cu secreții semnificative care vin din uretră, atât la bărbați, cât și la femei. Au un aspect specific, un galben verzui. În ceea ce privește infecția cu sifilis, pe care n-am văzut-o atât de frecvent, sunt niște leziuni cutanate specifice, care se văd la nivelul penisului.

Care-s metodele de tratare?
Tratamentul la fiecare este specific. Sunt niște antibiotice care sunt folosite în niște scheme clare și, bineînțeles, ca să facem tratamentul, mai întâi trebuie să punem un diagnostic exact, care implică cultură din secreție uretrală.

Care este reacția cel mai des întâlnită la pacienții cu aceste boli, se prefac că nu știu cum au căpătat-o sau își caută scuze?
Depinde de la caz la caz. Unii spun direct că au avut un contact sexual neprotejat cu o persoană pe care nu o cunoșteau atât de bine și au venit „să se caute”. Alteori vin în cuplu, el tras efectiv în cabinet de soție, care spune: „Vă rog să-i faceți toate analizele, că m-a infectat cu ceva”.

Mi se pare, aș spune, românesc, dar poate că se întâmplă și-n alte zone ale lumii.
Mai mult ca sigur că se întâmplă, dar în prima fază am fost destul de șocat. Acum am învățat să nu mai fiu surprins de astfel de situații.

Cât durează o investigație, dar și o recoltare a probelor pentru analize?
Cultura din secreția uretrală se recoltează pacientului dimineața, fără să fi urinat. Se face cu un bețișor asemănător celor de urechi, cu vată-n vârf, care se introduce la nivelul uretrei. Nu durează mult. Pentru chlamydia și gonoree există teste care recoltează inclusiv din urină. E ușor. Complicat este să-i explici pacientului ce are, să-l lămurești ce trebuie să facă, să-i prescrii tratamentul, să-i spui cum să procedeze pentru a nu se reinfecta.

Infectarea cu BTS poate afecta și alte organe sau poate duce la boli mult mai severe?
Bineînțeles. La chlamydia poate duce la infertilitate de cuplu. Gonoreea inflamează uretra. Stricturile uretrale, adică îngustarea uretrei la nivelul zonei unde a fost infecția, sunt unele dintre cele mai des întânite probleme. În cazul sifilisului, lucrurile sunt mult mai grave, pentru că-n a doua etapă de evoluție, dacă nu este diagnosticat și tratat corespunzător, poate infecta diverse organe, inclusiv sistemul nervos central, cu consecințe din cele mai grave.

Cancerul testicular a ieșit în evidență când ciclistul Lance Armstrong a vorbit despre asta. Care ar fi principalele căi de identificare a bolii, își pot da seama bărbații doar prin palpare?
Într-adevăr, mediatizarea făcută de cazul lui Lance Armstrong ne-a ajutat foarte mult să ridicăm nivelul de conștientizare în domeniul cancerului testicular. Lucrurile sunt foarte simple. E suficient ca bărbații să se autopalpeze. În momentul în care sesizează că există ceva care nu-i în regulă - unul dintre testicule și-a modificat forma, e mai mare, prezintă ceva pe suprafața lui care este mai dur -, să vină de urgență la doctor. Pentru că asta e o afecțiune care are două vârfuri de incidență: unul specific la bărbații tineri, între 20 și 40 de ani, și altul la cei peste 60. Dar formele cele mai grave, care dacă nu sunt depistate și tratate din timp pot să aibă consecințe semnificative, apar de obicei la tineri.

Interviul a fost editat pentru claritate și concizie.

Poți urmări Pătratul Roșu și pe Instagram, Spotify, Apple Podcasts și YouTube.