Ziua e, de obicei, prietena mea. E lumină afară, oamenii îmi zâmbesc și pot experimenta orice am chef să fac. Ok, poate nu pot să merg în Hawaii, dar teoretic am lumea la picioare în majoritatea zilelor.
Dar seara arată diferit, întunericul e neprietenos. Și tind să fiu tristă, mai ales în serile de iarnă, când singurele lumini sunt cele de la ferestre sau stâlpii de iluminat. La fel spun că se simt și prietenii mei. Unul dintre ei zice că de vină e lumina artificială din sezonul întunecos. Dar eu cred că e mai complex de atât. Așa că am stat de vorbă cu terapeutul Robert Willi, ca să înțeleg mai multe.
Videos by VICE
VICE: De ce sunt de obicei veselă dimineața și tristă seara?
Robert Willi: Hai să încep cu vestea bună: probabil nu ai depresie. De obicei, persoanele depresive se simt rău dimineața și își mai revin pe parcursul zilei. Asta e de multe ori din cauza unor procese neurobiologice și hormonale din creier. În orice caz, bănuiesc că și lucrezi ziua și munca îți distrage atenția de la propriile emoții. Apoi, seara, când te relaxezi, gândurile nedorite și emoțiile pe care le-ai reprimat în timpul zilei ies la iveală.
Dar nu am niciun fel de emoții negative.
Ești sigură? De obicei, oamenii care nu vor să aibă de-a face cu propriile emoții, își distrag atenția de la ele prin muncă sau viața socială.
E adevărat, e posibil să fie așa. Și ce pot face ca să fiu veselă și seara?
Întrebarea ta sugerează că oamenii ar trebui să fie veseli tot timpul. Or emoțiile, pozitive sau negative, apar cu un scop. Tinerii adulți se confruntă cu multe probleme. Prietenii dizolvate, probleme în familie, presiunea socială, munca, banii. Mulți locuitori ai marilor orașe își petrec timpul liber singuri după muncă. Oamenii sunt creaturi sociale și normal că se întristează dacă stau prea mult singuri pe canapea. E o reacție naturală. Dar asta e doar una dintre multele cauze posibile. Ca să nu mai fii atât de tristă, trebuie să găsești cauza acestor emoții și să cauți un antidot.
Oare nu e de vină și întunericul?
Da, întunericul poate influența și el starea. Există depresie sezonieră, care se dezvoltă mai ales iarna. Tu ești tristă seara și vara?
Da.
Atunci probabil că motivul e diferit.
Mulți oameni din jurul meu sunt melancolici, mai ales în serile de duminică. Chestionează totul. Care ar putea fi motivul?
Oamenii care sunt triști în serile de duminică și se îngrijorează mult sunt adesea neîmpliniți la locul de muncă sau îngrijorați de carieră. Mulți pacienți vin la mine cu problema asta.
De ce ne apucă grijile fix înainte să adormim?
Adormirea și trezirea sunt niște stări de conștiență foarte speciale. În aceste etape, suntem mult mai apropiați de emoțiile noastre decât de obicei. Când visăm, intrăm cu totul în subconștient. Când adormim sau ne trezim suntem, pentru o scurtă perioadă de timp, într-un fel de tranziție între aceste două forme de conștiență. Ne apucă gândurile mai ales când, în mod inconștient, încercăm să ținem creierul activ și să nu simțim. Ne pierdem în spirale de gânduri și supragândim la infinit aceleași subiecte. Creierul rămâne activ și nu alunecăm complet în subconștient, unde știm că am simți emoții.
De ce își fac oamenii griji tot timpul, chiar și când totul e bine?
Probabil că nu e chiar totul bine pentru persoanele care își fac griji tot timpul. Grija e o formă mai blândă de teamă. În trecut, aceste pericole erau mai concrete decât sunt acum: foamete, agresiuni fizice, inundații. Astăzi, pericolele care îi îngrijorează pe oameni sunt mai vagi. În societatea modernă, suntem bombardați constant cu informație. Psihicul uman nu e pregătit pentru asta. Nici nu ne mai dăm seama ce ne amenință cu adevărat sau nu. Așa că nu putem spune că totul e bine. Știm că multe lucruri sunt rele, dar nu le vedem. Preferăm să ne distragem de la ce simțim în loc să căutăm cauzele acestor emoții. În ziua de azi, avem multe lucruri cu care ne putem distrage: jocuri video, social media, Netflix. Creierul rămâne activ și concentrat pe exterior, nu pe procesele interioare. Și nu suntem nevoiți să simțim nimic.
Deci e normal să fim triști seara?
Bineînțeles, tristețea e un sentiment normal. Dar cred că tu vrei să știi dacă e normal să simți tristețe nefondată. Tot ce pot să spun e că probabil nu e nefondată. Emoțiile de obicei ne semnalizează ceva și ne cer să acționăm. Emoțiile ca teama, dezgustul, furia sau tristețea, toate ne transmit că ceva nu e în regulă.
Dar sincer cred că toată lumea e melancolică din când în când. Pentru nimeni nu merg lucrurile ca pe roate tot timpul. Depresiile ocazionale devin o problemă doar dacă se dezvoltă într-o boală. Dar în acest caz, tristețea ar trebui să persiste săptămâni sau luni în șir și să fie însoțită și de alte simptome. În caz de depresie gravă, persoana nu-și mai poate da seama care au fost declanșatorii, are nevoie de ajutor specializat. Deci dacă din când în când ești tristă seara, nu e nevoie să te alarmezi prea tare, dar tot e bine să încerci să găsești cauza acestei tristeți.
Asta înseamnă că trebuie să îmi confrunt emoțiile?
Da, așa te sfătuiesc.
Cumva mi-aș fi dorit ca această conversație să fie altfel.
Știu, am mai auzit asta de la pacienții mei.
