Oare devii mai productiv dacă dai somnul de opt ore pe pui de somn polifazic, a câte 20 de minute fiecare? Oare cristalele-ar putea fi secretul fericirii? Citește și restul Ghidurilor VICE pentru Auto-Îmbunătățire aici.
Până acum, viața la 25 de ani mi se pare incomodă. Nu mai sunt la facultate, care-a fost un vârtej plăcut de beții peste zi și, doar foarte rar, dat de examene. În schimb, muncesc full-time și trăiesc în „marele oraș”, în care m-am mutat ca să-mi găsesc o slujbă în media. Orașul Melbourne e rece. E însigurat. Scriu, dorm și plâng. Ies în oraș, gen, niciodată, și mă bazez pe prietenul meu să-mi asigure tot sprijinul emoțional.
Videos by VICE
Îmi dau seama că situația ar fi mai ușoară dac-aș avea o viață socială. Dar e greu să-ți faci prieteni ca adult. Gen, chiar e super-greu și-mi doresc să se vorbească mai des despre asta? În ultimul an am cunoscut poate zece oameni noi. Și cred c-am reușit să păcălesc aproximativ doi dintre ei să atingem un nivel de prietenie, care, orișicât, tot e la limita unei relații între cunoștințe.
În ultima vreme, m-am hotărât sincer (deși, tehnic vorbind, pentru scopul de a scrie un articol pe VICE) să fac niște schimbări. Mai jos povestesc sincer tot ce-am învățat în timp ce încercam să-mi fac un singur prieten nou, de-a lungul unei luni disperate.
Citește și De ce rămân atât de mulți oameni prieteni cu foștii parteneri
Visuri de prietenie
Evident, să-mi fac o gașcă de prietene a la Sex and the City, cu care să beau cocktailuri, deși nu în stilul ăla bolnav la cap, ca-n episodul ăla din Always Sunny in Philadelphia.
- Să mă-mprietenesc cu genul ăla șarmant de oameni care călătoresc și care mă lasă să stau pe gratis la ei pe canapea când, în sfârșit, fac și eu căderea aia nervoasă odată și-mi iau biletul ăla în jurul lumii.
- Să-mi fac un prieten în afara bulei mele liberale, pe care să-l pot converti la modul meu superior de gândire.
- Să-mi fac un prieten brutal de sincer, care să se ia de mine de fiecare dată când mănânc căcat (ar avea mult de lucru, deci ar trebui să aibă multă energie).
- Să-mi fac un prieten care e influencer sau vedetă și care să-mi poată face rost de adidași pe gratis sau intrări la evenimente sau ceva de genul.
Visuri de prietenie mai realiste
Să-mi fac un singur prieten. Orice prieten. O persoană apropiată de mine ca vârstă și ca experiențe, care-o să vrea să o mai și ardem împreună din când în când, poate putem să vedem filmul ăla nou de Steven Soderbergh împreună? Sau, orice, nu contează, sunt chill!!!!
Ce pot eu să ofer la schimb
Știu că prietenia e o stradă cu dublu sens, motiv pentru care am scris această listă extinsă a propriilor mele atribute pozitive, care, cel puțin teoretic, m-ar face o prietenă destul de bună și dezirabilă:
- Dețin propria mea mașină, care, deși mică și plină de ambalaje de la cheeseburgeri, ar fi nimerită pentru a duce persoane la și de la aeroport și pentru a ajuta oamenii să se mute.
- Mă simt destul de comod cu ideea de a oferi sfaturi nesolicitate.
- Mă uit cu entuziasm la story-urile postate de oameni pe Instagram.
- Nu dispar de pe chat-ul de grup, iar asta îmi e regulă strictă.
TEHNICĂ RECUNOSCUTĂ DE ÎMPRIETENIRE
1: Dezvoltă un hobby și cunoaște alți pasionați ai respectivului hobby
Pe-asta o auzi foarte des și, la o primă vedere, pare relativ rezonabilă. Însă, pe bune acum, ce e un hobby? Adulții trebuie să aibă hobby-uri, ca să avem ce să scriem în profilurile din aplicațiile de dating, dar din cauză că majoritatea oamenilor nu au alte activități de recreere în afară de a se uita la HBO și a se duce la sală și a respira aer, e o cerință dubioasă. Practic, hobbyurile sunt pentru copii, care trebuie să fie distrați după ore, și pentru pensionari, care trebuie să fie distrași de la ce-i așteaptă. Când mă gândesc la hobby-uri, primele două care-mi vin în minte sunt colecționarea de timbre și echitația. La momentul de față, nu mă interesează niciuna dintre astea două.
Știi ce hobby îmbrățișez eu din plin? Băutul într-un pub unde cartofii prăjiți sunt buni. Dar, așa cum am învățat, pe pielea mea, acum câteva luni, nu e acceptabil social să spui asta la interviurile pentru job.
TEHNICĂ RECUNOSCUTĂ DE ÎMPRIETENIRE
2: Să cunoști oameni la locul de muncă
Mai departe.
TEHNICĂ RECUNOSCUTĂ DE ÎMPRIETENIRE
3: Să ai șarm natural
Nu mă consider o persoană neinteresantă. Am ceva stimă de sine. Însă. Nu dispun de chestia aia care-i face pe oameni să te placă automat și-s relativ împăcată cu chestia asta. Din păcate, mi-a devenit evident la începutul experimentului ăstuia că dacă vreau să-mi fac un prieten va trebui să „mă expun” ca o femeie între două vârste recent divorțată cu un redescoperit chef de viață ușor atins de disperare.
Setarea țintei
Când m-am mutat prima oară la Melbourne, am făcut această chestie de care, privind înapoi, mi-e extrem de rușine: le-am scris unor străini cool de pe Facebook, cu care aveam prieteni în comun, și i-am întrebat dacă vor s-o ardem împreună. Echivalentul unei poze nesolicitate cu pula pentru prietenii. N-a mers bine.
Așa că, având în vedere că eram pățită, m-am hotărât să sap prin viața mea și să identific acei oameni anume care-și exprimaseră interesul pentru a petrece timp cu mine în trecutul recent. În felul ăsta, aveau să simtă că n-au de ales decât să interacționeze. Ținta mea a fost Claire, o artistă locală de comedie. O mai văzusem prin oraș, făcusem caterinci împreună, ne follow-uiam reciproc pe toate platformele importante de socializare. Îmi scrisese recent să mă-ntrebe dacă merg la acest party – mi-am văzut șansa și-am sărit pe ea.
Mai târziu, Claire mi-a recunoscut că eram a treia persoană căreia îi scrisese despre mersul la respectiva petrecere – și singura care fusese de acord. Dar ne-am distrat, ne-am făcut câteva selfie-uri împreună, am vorbit despre tipi. Ne-am simțit compatibile și chiar am aranjat să ne mai vedem și după.
Strategii pe teren
Deși lucrurile mergeau bine cu Claire, mi s-a părut prudent să-mi păstrez opțiunile deschise. Să implementez niște strategii de teren. Cel mai puțin obositor mod de a face asta, din punctul meu de vedere, a fost să postez o strigare la liber pe Twitter:
Am mărturisit faptul că scriu un articol ca să evit o situație de tipul How to Lose a Guy in Ten Days. Sinceritate! E o calitate pe care o pot aduce în orice potențială prietenie. Exercițiul ăsta a avut niște consecințe previzibile: un utilizator de Twitter, ale cărui avansuri le ignoram, a înhățat imediat ocazia să-mi scrie. M-am văzut nevoită să emit o clarificare:
Din păcate, e super stresant să rogi internetul să fie prietenul tău, chiar și cu atât de puțini followeri precum am eu.
Am ajuns să fiu prea anxioasă ca să le mai răspund tuturor, așa că m-am delogat. Îmi cer scuze față de toți potențialii mei prieteni online.
Înțelepciunea vedetelor
În punctul ăsta al procesului, m-am trezit că am nevoie de motivație și de inspirație. De ghidaj spiritual. Unii au religia sau un abonament premium la Netflix, eu am bârfele cu vedete. Ca atare, eram nerăbdătoare să consult niște vedete de prim rang pe tema prieteniei, deci m-am dus pe un site de articole-listă – unul dintr-ălea pe care trebuie să dai click pe o pagină nouă ca să vezi câte-un citat dintr-o vedetă.
„Indiferent cât aș fi de obosită, cel puțin o dată pe săptămână, iau cina în oraș cu prietenele mele. Sau dormim una la alta. Altfel, viața mea e doar despre muncă.” – Jennifer Lawrence, actriță, despre prietenie
„Prietenii sunt cel mai bun sprijin când ai o zi nasoală.” – Justin Bieber, cântăreț, despre prietenie
„Venim toți din niște familii departe de a fi perfecte, așa că ajungi aproape părinte și frate pentru prietenii tăi – familia pe care ți-ai ales-o singur. Nu există nimic pe lume ca un prieten cu-adevărat loial, de încredere, bun. Nimic.” – Jennifer Aniston, actriță și vedeta unui serial despre prietenie, despre prietenie
Mmmm, sfaturile oamenilor anoști și bogați chiar are darul să te-aline.
Citește și Am vorbit cu străini care știu limba română mai bine decât prietenii tăi de pe Facebook
Maintaining Momentum
Simțindu-mă revigorată, m-am hotărât să-mi întețesc eforturile cu Claire. Am început să fac efortul conștient de a-i da like la postările de pe rețelele de socializare, mai și comentam din când în când – nu în fiecare zi sau ceva, suficient cât să mențin lucrurile interesante și-un pic picante.
Întreg procesul mi-a amintit de flirtat, o altă chestie la care nu prea mă pricep. Dar, pe măsură ce lista noastră de experiențe împărtășite creștea, situația a devenit mai simplă. Marea realizare a fost atunci când, printr-o serie de circumstanțe legate de Carlton la draught, am sfârșit împreună la un bar de karaoke. Ai cântat vreodată o piesă de la Mental As Anything, într-o încăpere aproape goală din una dintre cele mai nasoale cârciumi din Fitzroy? Nu? Să încerci o dată, cu o nouă cunoștință. Traumele pot să unească.
I-am cerut lui Claire o evaluare sinceră a evoluției prieteniei noastre, iar ce mi-a dat ea s-a dovedit generos:
După cum indică și Claire, am atins împreună câteva puncte cheie ale prieteniilor contemporane între femei:
- Am băut de-am stins împreună.
- Într-o serie de chaturi confesive, am făcut schimb de povești cu relațiile toxice pe care le-am avut cu muzicieni indisponibili emoționali de pe scena alternativă din Australia.
- Ea mi-a arătat poze exclusive din extinsa ei colecție de șepci de baseball kitschoase.
Concluzii
Timpul pe care mi l-am petrecut căutând cu disperare conexiuni cu străinii, în scopul creării de conținut online, n-a fost tocmai super distractiv. Oare prietenia… necesită muncă grea? Foarte enervant. Dar, în ciuda faptului că m-a făcut să mă simt foarte goală și tristă pe dinăuntru, proiectul ăsta a fost un succes, tehnic vorbind. Mi-am făcut fix o nouă prietenă și chiar o s-o mai ardem împreună în curând probabil.
Oi fi eu un caz neobișnuit de trist, dar pierderea prietenilor pe măsură ce depășești etapa cluburilor de căcat e un fenomen răspândit. Cam pe la jumătatea scrierii acestui articol m-am convins că descoperisem un gol uriaș pe piață și plănuiam să-l exploatez inventând echivalentul pentru prietenii al Tinderului, cu ajutorul căruia aveam să câștig atât de mulți bani, încât oamenii să mă implore să fiu prietena lor, ca să fie invitați la infamele mele petreceri pe timp de vară, pe mega-yacht.
De atunci și până la momentul de față, am fost informată de editorul meu că aplicația asta absolut există deja, deci cred c-aș sfătui pe oricine în postura mea s-o folosească, mai degrabă decât să se inspire din oricare dintre evenimentele descrise mai sus.
