Prostituatele britanice ajută persoanele cu dizabilităţi să facă sex

Majoritatea persoanelor cu dizabilităţi nu au parte de sex. Au îngrijitori sau părinţi care se ocupă de nevoile lor, dar neglijează sexul. Dar acum, mai multe lucrătoare sexuale vor să rezolve această problemă şi să-şi ofere serviciile persoanelor cu dizabilităţi.

Sexualitatea persoanelor cu dizabilităţi e uşor de ascuns sub o reţea de presupuneri societale despre ce înseamnă să fii infirm. Dar bineînţeles că persoanele cu dizabilităţi sunt la fel de excitate ca toată lumea. „Sexul e la fel de esenţial ca mâncatul, dar oamenii îşi închipuie că e un lux, şi nu un drept, pentru persoanele cu dizabilităţi. Pretindem că nu au nevoie de sex atât de mult ca noi. Cred că şi eu gândeam aşa la un moment dat”, spune Pru, o lucrătoare sexuală care s-a specializat în lucrul cu persoane infirme timp de mai mulţi ani.

Videos by VICE

Pru a deschis ochii atunci când şi-a dat seama că unul dintre comentatorii obişnuiţi de pe blogul în care îşi povestea experienţele de escortă era infirm. I s-a trezit interesul şi a început să cerceteze cum se lucrează cu persoanele cu dizabilităţi.

„Am hotărât să-mi fac o pagină pe blog în care să mă adresez persoanelor infirme şi să le explic că le înţeleg nevoile şi doresc să le ofer serviciile mele”, spune ea. „Lucrurile care oamenilor li se par banale, cum ar fi dezbrăcatul, pot fi foarte dificile pentru persoanele cu dizabilităţi. Uneori trebuie să-i ridic din scaunul cu rotile, să-i dezbrac, iar apoi să-i îmbrac şi să-i aşez la loc după ce terminăm. Poate fi obositor.”

„Totuşi, poate fi mai satisfăcător să lucrez cu ei decât cu alţi clienţi”, spune Pru, „pentru că e minunat să ajuţi oamenii să descopere ceva vital în fiinţa lor, ceva de care aproape uitaseră.” Îşi aminteşte de experienţa cu un bărbat cu mari dizabilităţi.

„Oricât de stresat era, am reuşit să-i provoc erecţie şi îmi amintesc că m-a întrebat dacă era tare, pentru că el nu-şi dădea seama. Aşa că i-am luat mâna şi i-am pus-o pe penis. A fost atât de fericit. Stătea într-un fel de macara şi a trebuit să mă urc pe el. A fost un pic dificil, dar ne-am descurcat.”

„Iar când am terminat şi a realizat ce se întâmplase – că în sfârşit făcuse sex – a izbucnit în plâns. Credea că o să moară virgin. Parţial îşi dorea să plec, parţial voia să continue. Aşa că i s-a sculat din nou şi am făcut-o iar – a fost excelent. N-am mai auzit nimic de el de atunci, dar mi-a rămas în minte cum a plâns. A fost emoţionant.”

Dar lucrurile nu merg întotdeauna conform planului. Într-o ocazie, Pru era cu un bărbat care avea paralizie cerebrală şi, din cauza lipsei de coordonare, a muşcat-o de sfârcuri rău de tot.

Unele persoane nu caută doar una sau două experienţe, ci vor să se educe şi să-şi desăvârşească abilităţile sexuale. Johnny Wheels are douăzeci şi ceva de ani şi suferă de paralizie cerebrală. Are probleme şi cu vederea, nu recunoaşte feţele şi nu poate citi expresiile, deci îi e foarte greu să aibă o relaţie. La vârsta de douăzeci de ani, a hotărât să recurgă la serviciile unei escorte, după despărţirea de iubita lui din adolescenţă.

„Dizabilitatea ei era de zece ori mai complicată decât a mea, deci orice activitate sexuală era imposibilă sau cel puţin aşa credea ea”, mi-a spus el. „Eu eram foarte frustrat sexual, voiam foarte tare să am o experienţă.”

„Aşa că a căutat online o escortă care să-l ajute să-şi exploreze sexualitatea. Am învăţat foarte multe de la ea. Nu e doar un futai, ci o experienţă de învăţare. Trebuie s-o cunosc, să ajung să am încredere în ea şi să construim un soi de relaţie”, a zis el.

Johnny ar vrea să intre într-o relaţie romantică, pe termen lung, şi crede că şedinţele cu escorta sunt un pas în această direcţie pentru că îl ajută să-şi construiască încrederea în sine.

Iar acum, persoanelor ca Johnny le e mai uşor să găsească astfel de servicii. Tuppy Owens face campanie pentru drepturile sexuale şi relaţionale ale persoanelor infirme şi e forţa din spatele TLC Trust, o reţea online care le găseşte servicii sexuale acestor persoane.

Ea a fost motivată să creeze un pod între clienţi şi escorte de ideea că un astfel de contact ar putea funcţiona ca un prim pas spre o relaţie reală, neplătită, dar spune că unele persoane sunt „excitate şi îşi doresc doar un futai sănătos”.

Unele persoane au renunţat la ideea de a avea o relaţie, a spus ea. Simt că au avut parte de destule , dezamăgiri în viaţă. De obicei, găsesc o prostituată cu care se simt bine şi se mulţumesc să se întâlnească cu ea regulat. Dar în general, eu îi încurajez să privească şedinţele ca pe nişte cursuri de educaţie sexuală care să îi ajute să aibă o relaţie la un moment dat.

Unele mişcări făcute pentru a conecta persoanele infirme cu lucrătoarele sexuale au fost întâmpinate cu rezistenţă. Tuppy spune că nu e nevoie să se schimbe legea în Marea Britanie – unde prostituţia e legală – ci, mai degrabă, atitudinile oamenilor.

În 2013, a fost un scandal la un azil pentru persoane cu dizabilităţi din Eastbourne, pentru că rezidenţii aveau voie să primească vizite de la escorte. Consiliul local a început o investigaţie. „Reacţia a fost total exagerată. De câte ori s-a scris despre asta, ziarele menţionau că prostituţia e ilegală, ceea ce nu e adevărat”, a spus Tuppy.

Oricum, părinţilor şi îngrijitorilor le e dificil – şi practic, şi emoţional – să le aranjeze pacienţilor întâlniri cu o escortă. „Am cunoscut o mamă care se hotărâse să-şi ajute fiul, dar avea aşa o expresie sumbră pe faţă de zici că tocmai îşi pierduse casa”, a spus Pru.

Pentru unii, e un tabu prea mare ca să poată face acest pas. Pru mi-a spus despre mama unui bărbat imobilizat la pat care era atât de religioasă încât ar fi înnebunit de durere să ştie că fiul lui plăteşte pentru sex. „A trebuit să ne terminăm treaba pe fugă, când maică-sa era plecată.”

„Era total dependent de îngrijitoarea lui, dar din fericire, ea era complice cu noi. Când am sosit, am avut un schimb de priviri prin care ne-am înţeles fără cuvinte. Ştiam amândouă ce urma să se întâmple. Îl îmbăiase, îl aranjase. Şi tot ea m-a plătit la sfârşit. Fără ajutorul ei, n-ar fi avut parte de această experienţă.”

Toate persoanele cu care am vorbit au spus că şi-ar dori ca aceste servicii să fie mult mai accesibile. „În primul rând, avem nevoie de mai multe escorte antrenate să se ocupe de persoanele infirme”, a spus Pru. „Ar trebui să fim mai deschişi în privinţa asta.”

Tuppy e plină de admiraţie faţă de femeile care fac parte din TLC Trust. Simte că merită să fie apreciate mai mult. „Lucrătoarele sexuale, în special cele care lucrează cu persoane cu dizabilităţi, trebuie respectate, pentru că fac o treabă minunată. Sunt foarte curajoase că fac asta şi totuşi oamenii le dispreţuiesc şi le jignesc.”

Traducere: Oana Maria Zaharia

Urmărește VICE pe Facebook.

Mai multe despre persoanele cu dizabilităţi:
Voluntarii care satisfac manual persoanele cu dizabilități
Baschetbaliștii în scaune rulante marchează trei puncte fără să sară
Întrebarea zilei: Cum e într-un scaun rulant prin Bucureşti?