În rubrica asta săptămânală analizăm declarațiile oamenilor politici. Invitați permanenți sunt experții în administrație publică și legislație de la primul site de fact-checking din România - Factual (gestionat de organizația civică Funky Citizens) și compania de cercetare a comportamentului uman, Human Behavior, care analizează în softul Facereader reacțiile și expresiile faciale ale aleșilor.

Pe 14 martie, Dacian Cioloș, premierul României, a răspuns solicitării grupului parlamentar ALDE și-a mers în Parlament, ca să prezinte care au fost criteriile în desemnarea noilor prefecți.

Din discursul primului ministru, am reținut următoarele:

Video via agenția de monitorizare Klarmedia.com

Ce verificăm: Dacă prefecții și subprefecții schimbați de Guvernul Cioloș fuseseră într-adevăr numiți în funcție temporar.

Ca să găsim hotărârile Guvernului de revocare a prefecților, am intrat pe site-ul Camerei Deputaților și am studiat pe baza de date legislativă. Am folosit cuvintele cheie „încetarea exercitării prefect", respectiv „subprefect".

Am aflat, astfel, că, de la învestire, premierul a revocat 17 prefecți, din județele Iași, Caraș-Severin, Alba, Argeș, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Dâmbovița, Gorj, Satu-Mare, Vaslui, Bacău, Constanța, Neamț, Sălaj, Brașov și Sibiu. Și cinci subprefecți, din județele Alba, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Timiș și municipiul București.

Pentru a vedea câți dintre aceștia fuseseră anterior numiți temporar în funcție, am căutat pe portalul Ministerului Justiției hotărârile pentru numirea fiecăruia dintre aceștia. Concluzia a fost că toți prefecții și subprefecții vizați de premier fuseseră anterior numiți temporar în funcția respectivă.

DAR. Nu ne-am oprit aici, deoarece ni s-a părut puțin ciudată situația, așa încât i-am luat la verificat pe toți ceilalți 25 de prefecți și 37 de subprefecți din țară. Concluzia a fost surprinzătoare: aproape toți exercitau funcția de prefect/ subprefect „cu caracter temporar, prin detașare în condițiile legii".

În ceea ce privește excepțiile în cazul prefecților:

• prefectul de Ialomița a fost numit de Guvernul Ungureanu și nu a intrat în eșantionul la care premierul s-a referit în declarație;
• prefectul de Timiș a fost reinstaurat în funcție de către Guvernul Cioloș, în urma unei hotărâri judecătorești definitive;
• în cazul județului Mehedinți, s-a făcut o mutare din funcția de inspector guvernamental (corpul de rezervă al înalților funcționari publici) în cea de prefect;
• la București, detașarea actualului prefect a fost făcută având în vedere un articol care privește statutul judecătorilor şi procurorilor. Astfel, detașarea e temporară, conform aceluiași articol.

În cazul subprefecților, lucrurile stau așa:

• în județul Tulcea, numirea a fost făcută de Guvernul Tăriceanu și, deci, nu intră în aria de referință a declarației premierului;
• subprefectul județului Cluj a fost reinstaurat în funcție de către Guvernul Cioloș, în urma unei hotărâri judecătorești definitive;
• trei județe au postul de subprefect vacant: Argeș, Botoșani și Brașov.

De ce avem situația asta?

Pentru că ni s-a părut bizar faptul că aproape toți prefecții și subprefecții din România se află temporar în funcție, am vrut să ne lămurim de ce ne aflăm în această situație.

În 2010, a fost adoptată o lege care, printre altele, aduce două modificări foarte relevante în contextul discuției noastre. În primul rând, prin acele modificări, Agenția Națională a Funcționarilor Publici primea responsabilități sporite cu privire la organizarea concursurilor pentru ocuparea funcțiilor publice, inclusiv pentru intrarea în categoria înalților funcționari publici, care cuprinde prefecții și subprefecții.

În al doilea rând, modificările au dus la relaxarea procedurilor de detașare și mobilitate în privința înalților funcționari publici, ceea ce a condus la folosirea aproape exclusivă a acestor proceduri, cu caracter temporar, în cadrul procesului de numire a prefecților și subprefecților.

Concluzie - Declarația este parțial falsă

Afirmația premierului este parțial falsă. Da, revocările au vizat într-adevăr prefecți și subprefecți numiți temporar în funcție de către guvernul precedent, însă acesta este cazul aproape tuturor ocupanților acestor funcții. Astfel, deciziile cu privire la cei 17 prefecți și cei 5 subprefecți nu au avut caracterul excepțional pe care premierul îl sugerează.

Ce analizăm: Emoțiile și reacțiile din declarațiile făcute de Dacian Cioloș.

În timp ce le explica parlamentarilor cum stă treaba cu prefecții și subprefecții, Cioloș s-a păstrat în general neutru. Se observă, însă, și alte reacții. În principal e vorba de fericire, că are ocazia să lămurească toată chestia. Dar și de surprindere, lucru curios, în condițiile în care știa de acasă ce-l așteaptă în Parlament, precum și destul dispreț.

De altfel, prima reacție a premierului e una de dispreț, combinat cu dezgust și surprindere. Probabil că Cioloș se gândea că n-are niciun rost să fie acolo. Și c-ar putea să dea toate explicațiile astea și într-un status de Facebook, iar reachul să fi fost la fel de mare.

Iar când a zis cu convingere că niciun prefect sau subprefect nu a fost schimbat, probabil că Cioloș chiar credea ce spune. Altfel n-ar fi atins, în momentul ăla, punctul maxim al fericirii sale.

Urmărește VICE pe Facebook:

Citește mai multe despre guvernul Cioloș:
Şase indicii că Cioloş ar putea fi un premier mai bun decât Ponta sau Boc
De ce Guvernul Cioloș este un fel de Consiliu Jedi din Star Wars
Guvernul Cioloș îți arată că până și o echipă de tehnocrați vine tot cu circ