România se tot întoarce din când în când la vizita Papei Ioan Paul al II-lea din 1999. Trei zile, între 7 și 9 mai, a fost mare gălăgie cu sosirea unui lider de biserică și de stat, care ne-a lăsat cu o frază cât un bolovan atârnat de picior: „România, țara-punte între Orient și Occident, punct de răscruce între Europa Centrală și cea Orientală, România, pe care tradiția o numește cu frumosul titlu de «Grădina Maicii Domnului». Acum, doi lideri mai târziu, țara freamătă la gândul că Francisc ar trece și pe la noi. Încă nu e nimic confirmat, dar asta n-a oprit-o pe Gabriela Firea să strângă nițel capital de imagine cu asta.
Nu o să fiu Gică Contra, ar fi o chestie importantă venirea Papei Francisc în România, dar lucrurile nu sunt așa de simple pe cât le fac și unii, și alții să pară. După ultimul recensământ țara asta avea 86,5% ortodocşi, 4,6% romano-catolici și alte minorități. Statistica asta ne face o țară majoritar ortodoxă, ceea ce înseamnă că trebuie să fie foarte important ca Papa să ajungă aici. În ’99, transmitea atât un mesaj de susținere, cât și o acceptare a României în sânul țărilor europene, civilizate. Desigur, sunt diferențe mari între Ioan Paul al II-lea și Francisc și vremurile cu totul s-au mai schimbat, dar asta nu oprește președinți, primari, lideri religioși să încerce să stimuleze o vizită.
Videos by VICE
Citește și: Serialul „The Young Pope” e făcut pentru ca snobii să simtă că se uită la ceva controversat
Traian Băsescu a vrut să-l aducă pe Papa Benedict al XVI-lea (cel retras, care a dus la venirea lui Francisc), dar Patriarhul Daniel și voia, și nu voia, așa că a scos jokerul de decizie: nu se poate o așa vizită fără acordul Sinodului Bisericii Ortodoxe Române. Vizita a fost pusă pe hold. Băsescu a mai prins un mandat și nu l-a mai interesat atât de tare să fie un Constantinescu (cel care l-a reinvitat pe Paul al II-lea în iulie 1998) mai cool. Atunci, la prima venire a unui papă, Sinodul și-a dat acordul în 16 decembrie 1998.
Ceva mai în vremurile noastre, Klaus Iohannis a vrut să-l aducă pe Papa Francisc în România. El este cel mai îndreptățit să-l invite într-o vizită oficială și a profitat de asta când s-au văzut. Discuția între cei doi șefi de stat a fost pe 15 mai 2015, când liderul de la Vatican chiar a spus „da” și totul a rămas în „data vizitei urmând a fi convenită ulterior pe canale diplomatice”. Previzibil, data n-a mai fost stabilită, Iohannis voia pentru 2018 (aproape de alegerile prezidențiale, oarecum) și săptămâna asta Firea s-a tras în poze cu un oarecare profesor și a spus că abia așteaptă venirea lui Francisc. Treaba asta nu e atât de simplă cum a lăsat-o pe Facebook, așa că îți explic de ce e chiar degeaba mesajul ei.
Papa Francisc e de treabă, dar tot nu e un bibelou
Jorge Mario Bergoglio a devenit din 13 martie 2013 al 266-lea episcop al Romei și papă al Bisericii Catolice, cunoscut până la moarte (sau retragere) drept Francisc. În patru ani a cam dat de pământ cu scorțoșii bisericii catolice și a încercat să arate lumii că dincolo de averile, arhivele, palatele și hainele mari și lucitoare ale Bisericii există și bun-simț, și echilibru, dar și o oarecare bună înțelegere a vremurilor. Mă rog, astea sunt detalii care țin de strategiile de promovare și n-au nicio treabă cu o posibilă vizită a lui în România. El este însă și președintele Vaticanului.
Fotografie de Rosino, via Flickr
Regiunea asta pe cât o vezi tu de mică, din 1929 a devenit țară (Statul Orașului Vatican). Încă e în Italia, dar e independentă și se preocupă atât de cele trupești, cât și de cele sufletești. Până acum, toate vizitele lui Francisc au fost de natură să înclină o balanță într-o parte, să arate susținere față de anumite convingeri sau să afișeze deschiderea pe care pare să și-o fi căpătat Biserica în a înțelege vremurile noi. Pe lista de vizite, în patru ani, și-a trecut țări sărace, comunități oropsite, țări bogate și lideri așa și pe dincolo.
Așa a fost și cu deplasarea în Coreea de Sud și mai mereu e vorba de a atrage atenția asupra a ceva sau a câștiga de pe urma unei vizite. Când ești văzut drept călăuză spirituală pentru circa un miliard de oameni, îți cântărești altfel plecările și țările în care ajungi. Astfel, nu e doar un bibelou de pus pe TV de către te miri ce președinte sau primar dintr-o țară de care n-a auzit.
Citește și: Papa Francisc a declarat că evoluția și Big Bang-ul sunt ok
Deocamdată, oricât de zdrobit ți-ar fi naționalismul, România chiar nu-i nicio miză. Ne descurcăm rezonabil aici, ortodocșii conduc și-și fac catedrale, preoții sunt ca acum 20 de ani, iar Patriarhul dă dovadă de un câmp de vedere foarte îngust. N-are, deci, Francisc de ce să stea la poze cu episcopi, președinți, miniștri și alții ca ei. Deocamdată, și el pune venirea pe hold. În acest context intră Firea în acțiunea pentru a face un melanj ciudat între ortodoxismul și deschiderea aparentă pe care ar avea spre alte religii și credințe.
Patru poze din care să înțelegi cât de drag îi e Gabrielei Firea de Francisc
Vineri, 10 martie 2017, ar putea fi încă o dată în catalogul fumigenelor populiste lansate de politicieni și primari. Gabriela a publicat patru poze cu și despre întâłnirea cu profesorul Alberto Quattrucci, secretar general al Comunității Sant`Egidio. El reprezintă comunitatea unei mișcări laice de inspirație catolică înființată la Roma, în 1968. Are vreo 60 de mii de membri, prezență în aproximativ 70 de state și se bucură de recunoaștere din partea Consiliului Pontifical pentru Laici al Sfântului Scaun ca asociație internațională de credincioși de drept pontifical. Pe scurt, un ONG acceptată de catolici, dar n-are o putere prea mare ca să-l convingă pe Papă să se ducă în vreo țară anume.
Ce birou ar fi ăla fără o icoană? Fotografie via Gabriela Firea/Facebook
Alături de poze, Firea a mai pus și 277 de semne despre vizita Papei: „[…] am discutat despre vizita în România, anul viitor, a Suvernului Pontif. Aștept cu emoție și bucurie această vizită în România și la București a Suveranului Pontif. Ne dorim să fie un eveniment memorabil, așa cum a fost și vizita din 1999 a Papei Ioan Paul al II lea în România.” Atât a tras ea din întâlnire: capital de imagine, că Quattrucci s-a mai întâłnit și cu Victor Micula, secretar de stat MAE, ca să discute despre colaborare între autorități și Sant`Egidio.
Mesajul de pe Facebook a fost fum-n ochi, dar câteva comentarii au fost rapid laudative la adresa „primăriței”, iar presa a scris în stânga și în dreapta ba ca să laude demersul, ba ca să-i demonteze minciuna Gabrielei Firea (cum este și acest articol).
După ce a apărut povestea asta, cineva a trebuit să dezmintă oficial aproape venirea lui Francisc. A făcut-o Arhiepiscopia Romano-Catolică prin purtătorul de cuvânt Francis Doboș: „Poate ar trebui să fac unele clarificări. […] Nimeni nu știe nimic exact. […] Textual, Nunţiul Apostolic m-a rugat să transmit pentru presa din România: nu există nicio confirmare pentru anul 2017, iar pentru 2018 nu s-a stabit încă nimic. Primarul poate anunţa orice doreşte, dar nu e anunţat de Sfântul Scaun, deocamdată”, a spus acesta. În contextul ăsta ar trebui să mai știi că „Nunțiul Apostolic” este șeful misiunii diplomatice a Vaticanului și are rang de ambasador. Pe scurt: oficial, Francisc încă nu ne are pe lista de vizite.
Firea a tras însă puțin lumina reflectoarelor asupra ei și a făcut dintr-o întâlnire banală ditamai momentul care s-o scoată în față drept un lider care unește popoare cu două mâini și un pix. Și da, dacă Papa Francisc ar veni în 2018, ea ar fi primarul care ar trebui să se ocupe de străzi, de securitate, de curățenie, dar asta n-o face președinte de țară sau lider religios, oricât ar încerca să pară așa ceva prin festivaluri și declarații.
Citește mai multe despre Firea:
Politicienii români exploatează copii din cele mai vechi timpuri și nimănui nu-i pasă
Interviu cu Dumnezeu despre Gabriela Vrânceanu Firea
Toate modurile în care Firea vrea să transforme Primăria într-un mall, în care controlează totul
