Femeile fac sex mai bine în socialism

Când Walmart a pus la vânzare hanorace și bluze cu secera și ciocanul URSS la 18 dolari în septembrie, profesoara Kristen R. Ghodsee de la Universitatea din Pennsylvania și-a rezumat reacția într-un singur cuvânt: șoc. „Când mă gândesc la Walmart, mă gândesc la autocolante mari cu steagul Americii”, declară aceasta pentru Broadly la telefon. „Mi-aș fi dorit să fiu o muscă în încăpere, când a luat decizia asta cine-o fi luat-o, la sediul corporației!”

Ghodsee a fost la fel de surprinsă când Casa Albă a produs un raport „foarte ciudat” (sunt cuvintele ei) în octombrie, intitulat „Costurile de oportunitate ale socialismului”, care încerca să argumenteze, printre altele, că socialismul e rău, pentru că e mai scump să-ți cumperi un Ford Ranger XL în Scandinavia decât în SUA. „Oamenii”, presupune ea, „clar se simt un pic amenințați.”

E de înțeles: doar anul ăsta, partidul Democratic Socialists of America (DSA) a lansat din prima tură 40 de candidați câștigători la alegerile intermediare (inclusiv senzația politică Alexandra Ocasio-Cortez). Teen Vogue a început să publice articole explicative despre capitalism și Karl Marx, iar un recent sondaj Gallup a arătat că 51% dintre americanii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani au o opinie pozitivă despre socialism.

E un moment perfect pentru noua carte a lui Ghodsee, De ce fac femeile sex mai bun în socialism, un text provocator și isteț argumentat, care vine cu niște ambiții înalte. Scopul său e să demonstreze că pentru femei capitalismul e rău – la muncă, acasă și în dormitor – și susține că tuturor ne-ar prinde bine o mică infuzie de socialism în viețile noastre. „Dacă e realizat cum trebuie”, scrie Ghodsee, „socialismul duce la independență economică, condiții de muncă mai bune, un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală, și, da, chiar și la sex mai bun.”

După cum îmi explică Ghodse, socialismul e antidotul pentru cultura împuternicirii, care le spune femeilor că trebuie doar să muncească un pic mai mult și să se aplece, a la Sheryl Sandberg, ca să ducă vieți mai fericite și mai împlinite. „Cred că prea multe tinere sunt paralizate de senzația că nu muncesc îndeajuns”, spune aceasta. „E o carte de dezvoltare personală pe invers: economia politică îți distruge viața! Nu te mai autoînvinovăți.”

Cu două decenii de cercetare asupra socialismului de stat din Blocul de Est la activ, Ghodsee – bursieră Guggenheim, care predă rusă și Studii est-europene la Penn – e cea mai în măsură persoană să producă o carte care compară viețile sexuale ale femeilor sub capitalism, respectiv socialism. (De fapt, multe femei din statele controlate de comuniști din Europa de Est au putut să le experimenteze pe ambele, odată ce țările lor au adoptat capitalismul pieței libere, după căderea zidului Berlinului.)”

Rezultatele oferă o lectură uluitoare: unul dintre sondajele de după reunificare a conchis că femeile din Germania de Est aveau de două ori mai multe orgasme decât cele din Germania de Vest. Conform unui alt sondaj, 75% dintre femeile est-germane au afirmat că au fost satisfăcute de ultima aventură, spre deosebire de doar 46% dintre cele din Germania de Vest.

Mai multă satisfacție sexuală și un număr mai mare de orgasme nu sunt ceva ce să asociezi de obicei cu poveștile despre viața din spatele Cortinei de Fier. În occident, imaginea despre comunismul est-european se reduce la stereotipuri de tip Good Bye, Lenin!, cu cozi amărâte la pâine, epurări etnice tiranice și tabere oprimante de reeducare. Adevărul, indică Ghodsee, e complex – în mod special pentru femei. Într-o perioadă în care femeile americane erau blocate la domiciliu, Europa de Est le cerea participare deplină în forța de muncă. Au fost sprijinite odată cu introducerea îngrijirilor medicale gratuite, a unui concediu de maternitate generos, a educației de stat și a locuințelor subvenționate. Existau cantine, spălătorii și chiar și croitorii publice, unde femeile își puteau lăsa ce aveau de cusut.

„Nu vreau să romanțez sau să idealizez”, spune Ghodsee. „Mâncarea nu era întotdeauna atât de grozavă și poate că nu s-ar fi descurcat la fel de bine cu rufele pe cât ai fi putut tu să o faci acasă, dar ideea era că, într-o lume ideală, teoretic, dacă poți să colectivizezi o parte din munca asta, economiile s-ar scala și ar fi mult mai eficiente. Și, evident, femeile ar fi eliberate de ceea ce însuși Lenin a denumit monotonia distrugătoare de suflete a trebăluitului prin casă.”

Evident că lucrurile nu erau perfecte. Existau în continuare diferențe de salarizare și segregare pe genuri în forța de muncă, femeile erau în continuare puternic încurajate să devină mame, iar Stalin a anulat multe dintre aceste progrese în domeniul drepturilor femeilor, în ascensiunea sa către dictatură. „Eu, una, n-am absolut niciun interes să-l apăr pe Stalin”, notează Ghodsee. „Ce-aș spune, totuși, e că nu poți să reduci incredibila diversitate [de mișcări socialiste] de-a lungul Globului și-a istoriei la Stalin și gulaguri – ar fi nedrept. Ar fi ca și cum ai reduce toată istoria capitalismului la sclavagism sau la Marea Criză Economică din anii 30.”

Acordarea unui grad nou de independență economică femeilor – și plasa de siguranță prin care se puteau ocupa de nevoile lor de bază – a avut un efect de domino asupra vieților lor sexuale. Rezultatul a fost un fel de emancipare sexuală care era departe de revoluția sexuală occidentală din anii 60. Sexologii finanțați de stat din țările est-europene susțineau că nu e vorba de amor liber – e despre contextele sociale și economice în care se ajunge la orgasm. Unii sexologi cehi chiar au susținut că sexul de calitate e imposibil în relații heterosexuale, dacă bărbații nu participă la muncile casei sau la îngrijirea copiilor.

„Înțelegeau că dacă ești îngrijorat de cum îți plătești chiria, dacă ești epuizat fiindcă ai trei locuri de muncă, n-o să faci sex ca lumea”, explică Ghodsee. „N-o să fii relaxat în dormitor, n-o să fii un partener deschis și generos.”

Adaugă: „Ideea aia feministă veche că tot ce e personal e politic – eu vreau să demonstrez că, de fapt, politicul e personal, știi? Că absolut orice se întâmplă în contextul mai amplu al economiilor politice din țările noastre și din lumea în care trăim o să afecteze ce se petrece în dormitor și ce se întâmplă în relațiie noastre intime.”

Ghodsee, care se descrie drept „mai degrabă social-democrată decât centristă” spune că inițial a ezitat dacă să iasă din lumea publicațiilor academice ca să scrie o carte mai orientată spre comercial (a scris deja șase cărți, dintre care mai multe sunt etnografii). „Nu era zona mea de confort – clar nu era!”, râde aceasta. „Principala chestie care mă bucură foarte tare e că m-au lăsat să am note de subsol foarte ample.”

În cele din urmă, spune că a fost motivată să scrie De ce fac femeile sex mai bun în socialism datorită studenților ei de la facultate și a fiicei ei. „Nu știu dacă responsabilitate e cuvântul potrivit, dar am simțit că am o obligație sau o dorință să ofer ceva generației următoare”, zice ea. „Pentru că se chinuie – simt cum se chinuie și văd anxietatea și frustrarea.”

Soluția, spune ea, nu e să patologizăm anxietatea, nefericirea și libidoul scăzut la femei. „Sper că această carte e o modalitate de a-i convinge pe tineri – mai ales pe tinere– să se gândească, hei, uite, nu e doar despre tine, nu e despre cum să faci să-ți vină cheful și să cumperi jucăriile și lenjeria corespunzătoare. De fapt, e despre a trăi într-o societate care ne susține pe noi ca femei.”

Deși încă susține că e șocată de interesul în creștere pe care-l arată milenialii față de socialism, i se pare că are sens. La finalul anilor 2000 au văzut cum Criza Financiară a șters cu buretele economiile părinților „buni, din clasa de mijloc”, care respectau regulile. Mai rău, zice aceasta, nu exista nicio plasă de siguranță socială, care să le atenueze căderea liberă. „Mulți tineri de pe-aici au fost crescuți auzind că socialismul de stat din Europa de Est sau comunismul din lumea întreagă e super malefic”, zice aceasta. „Au auzit poveștile alea, știi? Dar au experimentat brutalitatea capitalismului neoliberal nereglementat.”

Ghodsee știe că simpla menționare a socialismului e de-ajuns să trimită în plină criză oameni de dreapta precum Meghan McCain, dar insistă să accentueze că nu susține lansarea la scară largă a întoarcerii la socialismul de stat în Europa de Est – ci doar că în urma recesiunii și după mișcarea Occupy Wall Street, n-a existat niciun moment mai bun să vedem dacă anumite politici și idei socialiste n-ar putea oferi o alternativă la ravagiile capitalismului dezlănțuit. Înscrierile în partidul Democratic Socialists of America au explodat de la 11 mii în 2016 la 47 de mii în iulie anul ăsta, deci s-ar putea să existe numeroși oameni în State care-o susțin și în privința asta.

„Tinerii ajung la idei socialiste și li se dă în cap cu Marele Pas Înainte și gulagurile și epurările”, zice ea. „Exact pe temele astea am simțit că eu chiar pot să spun ceva valoros – și anume: Hei, de fapt au existat câteva politici acolo, în Europa de Est, mai ales pe teme de problematici feminine care erau destul de bune. Deși sistemul în sine avea niște defecte foarte mari și nimeni nu vrea să-l aducă înapoi, există chestii pe care le putem învăța. E și-un copil în apa de îmbăiat, să avem mare grijă la asta.”

De ce fac femeile sex mai bun în socialism de Kristen R. Ghodsee a apărut recent la Penguin RandomHouse în Marea Britanie și la Nation Books în Statele Unite.

Articolul a apărut inițial pe VICE US.