De ce ies din închisoare foști demnitari, deși nu și-au terminat pedepsele

Foștii miniștri Dan Șova și Constantin Niță, precum și Rudel Obreja, unul dintre condamnații din dosarul „Gala Bute”, care se aflau în închisoare pentru executarea unor pedepse, au fost puși în libertate de Curtea Supremă, iar dosarele lor vor fi rejudecate. Aceeași instanță a dispus suspendarea pedepsei și fostei șefe DIICOT, Alina Bica sau fostului șef ANAF, Șerban Pop, condamnați definitiv în același dosar de corupție. Având statut de fugar, Bica a fost arestată în Costa Rica, iar momentan, până se va decide extrădarea acesteia, va sta închisă într-o închisoare din acea țară.

Toate aceste decizii surprinzătoare vin ca urmare a unei hotărâri a Curții Constituționale care a declarat ilegale completele de cinci judecători ale Înaltei Curți, pentru că nu ar fi respectat o lege în vigoare din anul 2014. Practic, toate sentinţele definitive date de aceste complete, din 2014 şi până în prezent, au fost lovite de nulitate absolută şi pot fi revizuite la cerere. Ne putem aștepta astfel ca și alți condamnați celebri să iasă zilele acestea din închisoare.

„Curtea a admis sesizarea formulată de prim-ministrul Guvernului României şi a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de hotărârile Colegiului de conducere a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, începând cu Hotărârea nr.3/2014, potrivit cărora au fost desemnaţi prin tragere la sorţi doar 4 din cei 5 membri ai Completurilor de 5 judecători, contrar celor prevăzute de art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr.255/2013”, scrie în motivarea Curții Constituționale.

În esență, judecătorii constituționali au decis că toți membrii unui complet de judecată trebuie trași la sorți, așa cum spune legea, nu doar patru dintre ei, cum au procedat judecătorii Înalte Curți. Cel de-a cincilea, care era și președintele completului de judecată, era desemnat de drept, potrivit vechilor reglementări.

Acest val de eliberări din închisoare împarte în două tabere vocile care analizează sistemul de justiție din România. Pe o parte există magistrați care susțin ideea că judecătorii CCR și-au depășit atribuțiile și au devenit un adevărat jucător politic în favoarea celor care au săvârșit infracțiuni, iar pe de altă parte, există experți anticorupție care dau dreptate judecătorilor constituționali.

„Nu este prima dată când CCR forțează Constituția pentru a da o hotărâre în favoarea celor care au fost dovediți de instanțe că au săvârșit infracțiuni. Judecătorii care nu respectă deciziile CCR pot fi urmăriți disciplinar de către Inspecția Judiciară. Oricâtă bună credință ai avea și oricât ți-ai dori să lupți împotriva corupției, nu prea mai ai căi legale. Capacitatea sistemului judiciar a fost slăbită fie prin decizii ale CCR, fie prin măsuri ale Executivului și Parlamentului. Mai nou, mulți magistrați, din motive de oportunism sau din alte motive, înțelegând care este direcția, se comportă ca atare și fac pe plac celor care dețin vremelnic puterea”, mi-a declarat un magistrat sub protecția anonimatului.

Expertul anticorupție Codru Vrabie este de părere că judecătorii CCR și-au depășit atribuțiile pentru că au ajuns să se pronunțe pe chestiuni de legalitate, nu pe dileme juridice ce țin de constituționalitatea acestora.

„Ne aflăm în situația în care puterea legislativă și puterea judecătorească sunt reunite la nivelul cel mai înalt posibil într-o singură instituție, iar eu nu înțeleg cum se potrivește situația asta cu principiul separației puterilor în stat, principiu pe care chiar Curtea Constituțională trebuie să-l apere.

Discuția este politică, nu juridică. Am ajuns la situația în care Curtea Constituțională decide pe legalitate, în loc să decidă cu privire la constituționalitate. Profitând de faptul că deciziile CCR nu pot fi atacate, Curtea și permite să intre cu bocancii peste modalitatea de funcționare și organizare a justiției, pretinzând că aceste decizii funcționează și retroactiv.

Deciziile Curții date în felul ăsta, în loc să apere pacea socială, o strică”, mi-a declarat Codru Vrabie.

Pe de altă parte, expertul anticorupție Laura Ștefan consideră corectă decizia Curții Constituționale și atrage atenția că nu toate dosarele se află în termenul de contestație în anulare (care este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii de condamnare) pentru a putea trage foloase de pe urma deciziei CCR. Cu alte cuvinte, nu toți cei care au fost condamnați definitiv de aceste complete au dreptul să conteste sentința și, eventual, să iasă din închisoare.

„Trebuie să acceptăm și când greșim. Legea e așa din anul 2014. Înalta Curte trebuia să formeze completurile de cinci așa cum prevedea legea, trăgând la sorți toți cei cinci membri. Dacă vor fi rejudecate unele dosare nu este obligatoriu să li se schimbe și sentința”, mi-a declarat Laura Ștefan, expert Expert Forum.

Judecătorul Cristi Danileț avertizează pe pagina sa de Facebook, că, în cazul în care procedurile de reluare vor fi întârziate foarte mult, există riscul ca unele fapte să se prescrie. Tot el mai spune că este necesar ca aceste cauze să fie soluționate cât mai rapid, pentru ca imaginea justiției din România să fie restabilită.

Judecătorii CCR sunt numiți politic, unii dintre ei ocupând în trecut chiar funcții de parlamentari.

Articolul 142 din Constituție spune că plenul Curții este format din nouă judecători, aleși pentru un mandat de nouă ani care nu poate fi reînnoit. Ei sunt aleși astfel: trei din partea Camerei Deputaților, trei din partea Senatului și trei din partea președintelui României.

De pildă, președintele CCR, Valer Dorneanu, a fost parlamentar PSD și președinte al Camerei Deputaților din partea aceluiași partid. El a fost ales judecător CCR la propunerea grupului parlamentar al PSD, din partea Camerei Deputaților.

Un alt judecător CCR este Marian Enache, care în trecut a ocupat funcția de deputat FSN, PDSR și PSD. El a fost ales judecător CCR în iulie 2016, prin hotărâre a Senatului României, la propunerea PSD.

De asemenea, Simona Maya Teodoroiu a fost numită judecător la CCR în februarie 2015, prin decizie a Senatului, cu susținerea PSD.

Traian Băsescu a numit doi judecători la Curtea Constituțională: pe Daniel Morar (fostul șef DNA) și pe Petre Lăzăroiu.

Un alt judecător CCR este Mona Pivniceru, ajunsă în această funcție cu susținerea PNL și PSD.

Varga Attila a fost numit de Camera Deputaților, la propunerea UDMR. A fost parlamentar în perioada 1990-2012.

Ștefan Minea a fost ales judecător al Curții Constituționale în 2010, de Camera Deputaților, la propunerea grupului parlamentar al PDL. Nu a deținut funcții politice, având în spate o carieră de profesor universitar în drept, la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Livia Stanciu, numită judecător CCR de către președintele Klaus Iohannis, este fosta președintă a Curții Supreme și, în ultimii doi, a avut constant opinii separate față de majoritatea CCR.