La meciul Rapid vs. Rapid, suporterii au afișat mesajul ăsta. Cine să mai înțeleagă fotbalul românesc? Gifuri și fotografii de Flaviu Terza

Rapid Bucureşti este unul din cele mai vechi cluburi de fotbal din România. De-a lungul timpului, echipa din Giulești se mândreşte cu ceva performanţe. A câştigat de treisprezece ori cupa României şi de trei ori campionatul național, iar în 2006 s-a bătut pe viaţă şi pe moarte în sfertul de finală UEFAntastic, contra Stelei. Au trecut vreo zece ani de atunci, dar încă îmi aduc aminte meciurile alea.

În ultimii ani, echipa a scârţâit serios. După falimentarea multor echipe de tradiţie, ca „U” Cluj, FC Argeş, Farul Constanţa sau Oţelul Galaţi, nici cei supranumiți „giuleștenii” n-au scăpat. Chiar anul ăsta, în vară, după ce tocmai promovase din Liga a-II-a, Tribunalul Bucureşti a decis intrarea în faliment a clubului, din pricina cauza datoriilor financiare acumulate.

Trist moment pentru orice simpatizant al fotbalului, nu doar pentru suporterii înfocaţi ai Rapidului. Câţiva dintre ei au protestat în faţa stadionului, dar fără succes. Să se-nţeleagă, eu nu-s rapidist, dar apreciez fotbalul indiferent de emblemă sau culori, câtă vreme există suporteri pasionaţi şi dorinţă de a se juca. Dacă stau să mă gândesc mai bine, am o antipatie pentru nişte echipe: FC Voluntari şi ACS Poli Timişoara. Adică, ştii tu, echipele alea finanțate de primării, care joacă cu zece spectatori în tribună, din care trei sunt vânzătorii de semințe.

Citeşte şi: Fotbalul moldovenesc e atât de dubios, că-l face p-ăla din România să pară mișto

TREI ECHIPE ALE RAPIDULUI, TOATE ÎN A CINCEA LIGĂ

Fanii bucuroşi ai AFC Rapid, după ce echipa lor a dat gol

După intrarea în faliment a Rapidului, oamenii din club s-au mutat în mai multe tabere. Horia Manoliu, omul de marketing al fostei conduceri (cea din timpul lui George Copos), şi-a înfiinţat propria echipă, numită AFC Rapid. Manoliu susține că această echipă deţine palmaresul Rapidului, însă, momentan, nu are nicio dovadă.

Pe lângă AFC, s-au mai format două echipe, toate cu pretenția că sunt urmașele vechiului Rapid: Mişcarea Feroviară, susţinută de Ministerul Transporturilor şi SSC Rapid Băneasa. Cei din urmă se evidenţiază cu ceva mai special. Fostul sponsor, rapidist de fel şi patron al unei shaormerii, a renunţat la echipă, iar clubul se va numi, într-un viitor nesigur, SSC Băneasa. Cel mai amuzant e că jucătorii recunosc că-s dinamovişti. Nu glumesc, serios.

Toate joacă în acelaşi eşalon fotbalist, liga a cincea. Norocul (sau ghinionul) a fost că încă din primul meci s-au întâlnit două dintre ele: AFC Rapid și SSC Rapid Băneasa. Meciul s-a jucat duminica trecută și, cum se anunța atmosferă de meci mare, am mers să văd ce se întâmplă.

50 DE LEI, CEL MAI SCUMP BILET LA UN MECI DE AMATORI

Coada s-a extins la vreo 15 metri

Am ajuns la stadionul din Giuleşti pe la zece și jumătate. Meciul era programat să-nceapă peste jumătate de oră, dar deja era zarvă mare la casa de bilete, în condițiile în care preţurile nu erau deloc mici pentru un meci din al cincilea eșalon: între cinci și 50 de lei. În timp ce așteptau să le vină rândul, doi bărbaţi și-au spus nemulţumirea față de preţul piperat. Cineva din spate a strigat: „Nu iubeşti echipa asta îndeajuns.” Eu aş zice că dreptatea e undeva la mijloc.

Nu-i cea mai spectaculoasă imagine cu fanii unei echipe, știu

Am intrat pe stadion fix când jucătorii de la AFC Rapid îşi făceau încălzirea, spre deosebire de cei de la SSC Băneasa, care încă nu ieșiseră de la vestiare. Suporterii erau încă pe modul silențios.

PARTIDĂ TIPICĂ DE LIGA A CINCEA: START ÎNTÂRZIAT, ADOLESCENȚI ENTUZIAȘTI ȘI VETERANI VENIȚI DE LA JOBURI

În poza asta se vede cel mai bine diferenţa de vârstă dintre cele două echipe, chiar dacă ambele joacă în aceeaşi ligă

Până la urmă, echipa întârziată a apărut pe teren. Mă uitam la expresiile jucătorilor și parcă le vedeam entuziasmul de care n-au mai avut parte niciodată. Urmau să bată mingea pe-un stadion unde şi-au murdărit ghetele, cu ani în urmă, jucători de la echipe ca PSG, Wolsburg sau Liverpool. În jurul lor, o mulțime de fotografi îi pozau de zor. Unii îşi aranjau frezele, alţii aproape că săreau în sus de bucurie. Alții făceau sprinturi de emoţie. Era punctul maxim al vieții lor de fotbaliști.

Stadionul Giulești are o capacitate de aproape 20 de mii de locuri, dar la meciul ăsta au fost doar puțin peste o mie. Cel puțin așa au anunțat pe pagina de Facebook a celor de la AFC. După mine, au fost cel mult șapte sute, însă e ca la alegerile locale: „Nu contează cine votează, ci cel care numără voturile.” Dar, știi cum e, important e să joci, mai ales pe o arenă încărcată de istorie. Plus că printre spectatori s-a numărat și legendarul Rică Răducanu.

Rică Răducanu încerca să-nțeleagă ceva din meciul ăsta

Startul meciului a întârziat zece minute, fără nicio explicație. M-am enervat un pic, dar mi-am amintit că-i vorba de ultima ligă din România. Adică, divizia în care mulți fotbaliști vin la meciuri direct de la joburile lor. Odată începută partida, n-aveai cum să nu remarci diferenţa de vârstă dintre jucătorii celor două echipe. AFC Rapid are sportivi de până-n 18-19 ani, în timp ce câțiva fotbaliști de la SSC probabil că au acasă copii de vârsta adversarilor.

Vișiniii de la AFC au deschis scorul, iar stadionul a sărit în sus de bucurie.

Citeşte şi: Puteam fi noul Adi Mutu, dar antrenorii bătăuși, nepotismele și golăneala m-au tras înapoi

ULTRAȘII SUNT ÎMPOTRIVA AMBELOR ECHIPE CARE-ȘI SPUN „RAPID”

Unii suporteri ai Rapidului nu sunt de acord cu noile echipe înființate

La pauză, scorul era 3-0 pentru gazde. Dar, mai important, în tribune a izbucnit un „conflict de natură ideologică”. O mână de inşi au afișat un banner pe care scria răspicat: „AICI NU E RAPID.”. N-a stat la aer prea mult. Rebelii aproape c-au fost linșați de ceilalți oameni aflaţi în tribună. În cele din urmă, fără bătaie, ci doar cu nişte vorbe de mamă și răniți, protestatarii au fost alungaţi din peluză.

Cei care au afișat bannerul sunt fanii înfocați, care nu acceptă în ruptul capului un alt Rapid. Ca să-nțeleg cum văd ei toată treaba asta, l-am întrebat pe Alex, care face parte din gruparea protestatarilor, ce crede despre noile echipe apărute:

„Niciuna dintre echipele care-și zic Rapid nu sunt «adevărata Rapid». De fapt, ele au un statut de clone care vor să-şi facă imagine pe cârca unei legende. Rapid este o echipă de tradiţie în România, cu mulţi fani, deci produce bani din bilete şi vânzarea de tricouri. Așa s-a întâmplat și azi. Cei care vin la astfel de meciuri sunt simpli cetăţeni, cum îi numim noi. Iar Horia Manoliu, de la AFC, a făcut mult rău cât timp s-a aflat în conducere. Acum, vrea să profite de instabilitatea asta.

Această clonă, AFC, a preluat şi grupele de juniori ale vechiului club. Se pare că au mai rămas, totuşi, rapidişti convinşi, care n-au acceptat mutarea. De exemplu, cei la grupa 2000. Adevărata echipă este cea care, în momentul de faţă, a contestat decizia Tribunalului. Luna aceasta ar fi trebuit să dea decizia, însă s-a amânat pentru următoarea. Aşteptăm rezultatul final, apoi vedem ce facem. Oricum, noi avem un plan de reorgnizare a echipei.”

Guardiola ar fi invidios pe antrenorul ăsta

După ce am înțeles punctul de vedere al ultrașilor rapidiști, am aruncat un ochi spre gazon. Meciul n-a avut istoric. S-a terminat 5-0 pentru AFC, dar asta contează mai puțin. Important e că, spre finalul partidei, l-am descoperit pe Guardiola de Băneasa.

Scorul era deja 5-0 pentru adversarii echipei sale, dar domnul antrenor de la SSC îşi nota atent fiecare chestie care se întâmpla pe teren. Înainte de plecare, am încercat să găsesc ceva mai ridicol decât tehnicianul oaspeților, dar n-am reușit. Are Tamaş o expresie care l-a făcut celebru: „Dacă dădeam mai multe goluri decât ei, cred că câştigam.” Se potrivește de minune aici.

Urmărește VICE pe Facebook:

Citeşte mai multe despre fotbal:
Top 5 povești ale echipelor mici din fotbalul românesc care au dat lovitura, ca Leicester
Povestea Universității Cluj îți arată că istoria unei echipe de fotbal o scriu suporterii
Cele mai praf imnuri ale echipelor de fotbal din România