În seria Open en Bloot, VICE vorbește cu tineri/e singuri/e și cupluri – fiecare cu propria poveste despre cum experimentează intimitatea și plăcerea – ca să discute despre viața lor amoroasă și sexuală. Își dau și la propriu hainele jos pentru un portret, realizat de fotograful de nuduri, Jonnah Bron.
Pentru articolul ăsta am vorbit cu Miriam, în vârstă de 25 de ani, și cu Isabeau, în vârstă de 28 de ani, despre cum experimentează ele poliamoria, despre cum e să înveți despre consimțământ și plăcere târziu în viață și aventurile lor dintr-un club de sex.
Videos by VICE
VICE: În primul rând, cum v-ați cunoscut?
Miriam: Ne-am cunoscut în urmă cu cinci ani. Eram complet diferită față de cum sunt acum. Aveam părul lung, purtam o fustă creion și eram logodită cu un bărbat. Am ajuns să o cunosc pe Isabeau prin intermediul unei organizații politice pentru tineret. O urmăream de ceva vreme pe Isabeau pe Instagram și pentru mine era un model poli. Ulterior Isa m-a invitat la ziua ei de naștere.
Isabeau: Miriam mi s-a părut sexy, distractivă și inteligentă.
Miriam: Isabeau m-a intrigat în mod special. Pentru o perioadă am făcut parte ocazional una din viața celeilalte. Anul trecut, Isa m-a invitat din nou la ziua ei într-un parc. Apoi i-am spus lui Isabeau că-mi place de ea. Nu mai eram logodită, dar eram într-o nouă relație monogamă. Am fost într-un bar împreună, dar nu puteam să definesc asta ca fiind date încă.
Isabeau: Prima întâlnire a fost incendiară. Am stat în bar până la trei noaptea, până ne-au dat afară. Am vrut să merg acasă cu Miriam, dar ea a fost de altă părere.
Miriam: Într-un final s-a încheiat relația mea. Apoi i-am trimis un mesaj lui Isabeau: „Apropo, nu mai sunt monogamă”.
Și apoi v-ați combinat?
Isabeau: Nu imediat. A fost dificil să ies la date cu oameni diferiți fiindcă începuse pandemia și mi-era frică să nu-i infectez. Am agreat cu doi parteneri că numai noi ne putem atinge. Se vedeau doar cu mine. Pandemia m-a făcut să sufăr de ipohondrie. Am început să ies cu Miriam abia în toamna lui 2020.
În martie 2020 am plâns foarte mult. Locuiesc singură și, deși nu duceam lipsă de relații, a trebuit să respect regulile. Dacă ești într-o relație cu mai multe persoane, pandemia va îngreuna situația fiindcă ești intim/ă cu mai mulți oameni diferiți. Așa că a trebuit să fim super atenți.
„Vin dintr-o familie creștină strictă, cu un mediu homofob în care sexul și sexualitatea au fost mereu reprimate. A trebuit să mă dezvăț de lucrurile care mi-au fost impuse.”
Cum a fost când ați putut în sfârșit să vă atingeți?
Miriam: Ei bine… vara trecută m-am gândit: Acum trebuie să fac lucruri interesante, pline de provocări.
Isabeau: Iar eu m-am gândit: Și eu mă pot alătura. Mi s-a părut logic să pornesc într-o aventură cu Miriam. Și acum e foarte relaxant să bem un ceai împreună pe canapea.
Deci ați avut parte de o perioadă foarte interesantă și experimentală?
Miriam: Da. Eu vin dintr-o familie creștină strictă, cu un mediu homofob, în care sexul și sexualitatea au fost mereu reprimate. A trebuit să mă dezvăț de lucrurile care mi-au fost impuse. A fost foarte drăguț să descopăr noi lucruri împreună cu Isa, mi s-a părut foarte interesant. M-am uitat pentru prima oară la filme porno cu Isa și asta s-a întâmplat într-un club de sex.
Isabeau: În acel club de sex era un ecran imens pe care rula pornografie. Miriam mi-a spus brusc că e prima oară când vede un film porno. M-am gândit atunci: o stric pe fata asta sfântă. Apoi am făcut sex în grup.
O, uau!
Miriam: Să mă bucur de sex și să am control sexual nu au făcut parte din viața mea mult timp și încă e destul de inconfortabil să le descopăr, dar le vreau pe toate. Sexul în grup a fost în consecință foarte excitant. A avut loc într-un subsol, paturile erau lipicioase și în timp ce făceam sex mă mai întrebam din când în când ce caut acolo.
Isa: A fost foarte suprarealist…
Miriam: … și foarte excitant. Cu toate astea, a trebuit și să procesez situația. La câteva zile după acea noapte am realizat că am atins prea multe penisuri ca să ajung în rai. Imaginea de sine, de fată catolică bună, a fost complet distrusă.
„Acum încerc în principal să-mi dau seama cum funcționează consimțământul, cum să fac sex ca o persoană queer, cum să am o relație cu mai mult de o persoană și cum să învăț să mă bucur de sex. Ultima parte mi se pare în special dificilă.”
Vorbiți des despre sexualitatea voastră?
Isabeau: Da, absolut. Părinții mei sunt foarte liberali. Nu vorbesc mult despre sex cu mine, dar mi-au confirmat că pot să caut și să întreb orice. Ca rezultat, am devenit o persoană căreia nu-i este frică să caute și să încerce orice. Poliamoria mea m-a adus în contact și cu BDSM-ul și cu fetișurile. Îmi place să o susțin pe Miriam în asta. Nu înțeleg de ce nu mai facem toți sex. Societatea e atât de pudică.
Miriam: Acum încerc în principal să-mi dau seama cum funcționează consimțământul, cum să fac sex ca o persoană queer, cum să am o relație cu mai mult de o persoană și cum să învăț să mă bucur de sex. Ultima parte mi se pare în special dificilă. Dar am și multe de învățat deodată, așa că cred că e ok că încă lucrez la asta.
Sunteți în fotografie cu o a treia persoană, care vrea să rămână anonimă momentan.
Isabeau: Da. Sunt foarte îndrăgostită de el. L-am cunoscut în oraș și m-a ajutat foarte mult. Am fost hărțuită pe stradă de o cunoștință în 2018 și, ca rezultat, am început să sufăr de PTSD sever. Nu mai îndrăzneam să merg pe stradă sau să dorm în întuneric.
Băiatul ăsta e primul după acel incident cu care am mers acasă după o noapte în oraș. Mi-a demonstrat că pot și ar trebui să mă simt din nou în siguranță. Când a fost făcută fotografia eram împreună de doar o săptămână.
Miriam, ai mulți alți parteneri pe lângă Isabeau?
Miriam: Lucrez la asta de câțiva ani, dar abia recent a luat forme mai concrete. Acum aș folosi mai mult cuvântul „partener” ca să descriu lumea exterioară, dacă nu am timp să explic totul. Aș numi-o pe Isa partenerul meu fiindcă e aproape de mine. Isabeau este o parte importantă din viața mea și petrecem mult timp împreună.
Mai am un partener care nu mă vede ca pe o parteneră. Devine rapid foarte complicat.
Ce înseamnă asta?
Miriam: Am încercat să fim parteneri. Am vrut să încerc poliamoria, el a realizat că nu vrea. De exemplu, el vrea să aibă copii și să locuim împreună, iar eu nu vreau asta. De asta s-a încheiat relația. Dar am descoperit că încă ne iubim. Suntem din nou unul în viața celuilalt și ne tratăm cu dragoste.
Un alt lucru: Cu câte persoane sunteți acum într-o relație?
Isabeau: Asta e o întrebare dificilă. Din când în când fac un desen ca să am o perspectivă asupra cine este în cercul meu apropiat. Practic non-monogamia de aproape opt ani și la început aveam o replică fixă: ăștia sunt partenerii mei și așa interacționăm unul cu altul. Cu cât înaintăm, cu atât rețeaua de persoane devine mai vagă. Totul este puțin mai amestecat. Devine mai mult așa: cu cine petrec cel mai mult timp și cum ne organizăm? Nu mai este vorba despre „cu cine ieși”.
„Câteodată cineva zice: Sper că vom face sex, sau: Mi-e teamă că tu vrei să facem sex, iar eu nu. Respectăm asta, bineînțeles. A trebuit să ne antrenăm ani de zile despre cum e mai bine să vorbim despre limitele fiecăruia.”
Deci cum arată în practică? Faceți sex împreună din când în când?
Isabeau: Am un pat dublu, dar dacă pun paleți lângă el cu o saltea deasupra, îl pot transforma într-unul triplu. Câteodată cineva încă doarme pe canapea. Dar nu ne întâlnim prea des cu toții.
Am locuit cu Richard (un alt iubit de-ai lui Isabeau). Amândoi am avut propriul dormitor cu paturi individuale. Am agreat în avans cine se va culca cu cine și am ținut cont și de cine avea chef de sex și cine nu.
Miriam: Sunt multe lucruri pe care le poți discuta.
Isabeau: Câteodată, înainte să intrăm pe aplicația de grup, întreb: „Care sunt speranțele și fricile tale pentru diseară?”. Câteodată cineva zice: „Eu sper că vom face sex”, sau: „Mi-e teamă că tu vrei să facem sex, iar eu nu.” Respectăm asta, bineînțeles. A trebuit să ne antrenăm ani de zile despre cum e mai bine să vorbim despre limitele fiecăruia.
Cum ați petrecut sărbătorile?
Isabeau: Merg mereu în vizită la părinți de sărbători cu grupuri diferite de oameni. Există ceva numit poliamoria de la masa din bucătărie, unde poți sta la masă cu mai multe persoane, iar ăsta e cazul meu. Toți ținem unul la celălalt, dar toată lumea individual are o altă relație cu fiecare. Unele relații sunt mai solide și mai apropiate mie. Sunt împreună cu Felix de opt ani, deci e o relație mai „zdravănă”. Dar mai și variază.
Părinții mei spun mereu că pot aduce pe toată lumea cu mine de Crăciun. Acum, toți șase, inclusiv Miriam și persoana din fotografia cu noi, am fost la părinții mei. Au fost și ani în care a trebuit să călătoresc prin toată țara ca să merg la socrii diferiți. Asta poate fi greu, fiindcă nu toți socrii sunt drăguți. Anul ăsta am fost de bună voie acolo unde am vrut să fiu.
„Poliamoria este dincolo de relațiile de iubire. A devenit un fel de ideologie pentru mine. Nu mai vreau să fiu ghidată de normele societății. Vreau să aleg cum să mă conectez cu oamenii.”
Pare că totul merge ca pe roate pentru tine.
Isabeau: Acum, ideea să fac sex și să mă conectez doar cu o singură persoană este atât de bizară pentru mine. Nici n-aș ști pe cine să aleg.
Miriam: Poliamora este dincolo de relațiile de iubire. Este de asemenea despre prietenii, de exemplu. A devenit un fel de ideologie pentru mine. Nu mai vreau să fiu ghidată de normele societății. Vreau să aleg cum să mă conectez cu oamenii.
Isabeau: Da, exact. Și îmi plac și stimulii, o viață distractivă și interesantă. Mereu mi se aruncă cuvinte de genul: tu vrei doar să ai parte de beneficiile de a fi într-o relație și bucuriile de a fi singură. Și da, exact asta vreau! De ce nu? Este un mod de gândire foarte calvinist, de parcă ar trebui să sacrifici ceva pentru iubire.
De fapt, nici n-ar trebui să vorbim despre „poliamorie”, ci despre „anarhia în relație”. Poliamoria a devenit opusul monogamiei. Nu asta este intenția, ci să deschizi o conversație despre iubire și sex. Atunci anarhia este un termen mai potrivit.
„Am fost învățați că există o penurie de iubire și de oameni, că e un deficit. Dar nu este deloc cazul.”
Și cum faceți față geloziei?
Miriam: Poți să devii foarte furios, nesigur sau trist din cauza geloziei. Există multe presupuneri și sentimente dincolo de asta, care au de fapt de-a face cu altceva. Poți lucra la asta dacă îți clădești siguranța sau accepți că relațiile nu trebuie să rămână mereu la fel cum sunt. Sau dacă ai încredere că persoana cu care ești este sinceră cu ce simte. Dacă ești gelos/ă fiindcă cineva pe care iubești este fericit/ă și cu altcineva, poți învăța să te bucuri că persoana iubită este atât de fericită.
Isabeau: Am fost învățați că există o penurie de iubire și de oameni, că e un deficit. Dar nu este deloc cazul.
Mulțumesc!
Articolul a apărut inițial în VICE Țările de jos.
