Suma de bani de care ai nevoie ca să-ți cumperi patru droguri din SUA s-a mărit cu peste 40 la sută, conform celui mai recent Bloomberg Global Vice Index, care s-a lansat la finalul lunii februarie. Unealta de măsurare este similară cu cea folosită de Consumer Price Index, dar în loc de fructe sau cereale, „coșul viciilor” în sine conține un gram din fiecare patru categorii de droguri, opioide, cocaină, iarbă și stimulente pe bază de amfetamină.
România s-a clasat pe locul 47 în topul celor mai accesibile 50 de piețe analizate de Bloomberg Global Vice Index pentru costul drogurilor. Aici coșul ajunge la 193 de dolari, în contextul în care venitul mediu săptămânal e de doar 234 de dolari.
Videos by VICE
Acel calup de substanțe costă 846 de dolari în SUA sau mai mult decât făcea un angajat cu vârsta între 25 și 34 de ani, cu salariul mediu pe săptămână, în al doilea sfert al anului trecut. (Per total, Index a descoperit că suma medie săptămânală pentru un american ca să cumpere un „coș” de droguri ar fi aproximativ 70% din salariu.) Având în vedere că milenialii din America cheltuie până la 45 la sută din salariu pe chirie până la vârsta de 30 de ani, datele acestea, care sunt bazate în parte pe cifrele de la Fondul Monetar Internațional, sugerează că este aproape imposibil în era modernă să ai un acoperiș deasupra capului și un obicei bahic. Pur simplu cifrele nu permit asta.
De fapt, singurul loc unde Bloomberg a descoperit că e mai scump să obții asta în dolari americani (în locul unei o cote de venit, pe care Index a urmărit-o separat și unde SUA a fost tot în top) au fost Australia și Noua Zeelandă. Dar conform indexului, costă mai mult decât venitul săptămânal ca să te spargi în locuri precum China și Japonia (în jur de 94 și 94 la sută). Toate cele patru cazuri s-ar putea datora distanței de zonele tradiționale unde se cultivă droguri, la fel și diverselor legi împotriva drogurilor. Între timp, Luxemburg se pare că ar fi cel mai ieftin loc unde să te droghezi, în mare parte fiindcă persoana medie are un salariu cu șase zerouri.
Asta pare contradictoriu cu ideea că drogurile devin mai ieftine și mai potente cu timpul. De fapt, New York Times a spus anul trecut pe vremea asta că până și metamfetamina era „mai pură, mai ieftină și mai letală” decât până atunci. Dar conform lui Greg Midgette, profesor asistent de criminologie și justiție penală la Universitatea din Maryland și expert în piețele de droguri, mai există și alte motive pentru care piața drogurilor s-ar putea comporta altfel decât am crezut.
VICE: Cred că o concepție comună este că drogurile sunt mai ieftine și mai potente ca niciodată, mulțumită în parte legalizării. Ce se petrece cu aceste cifre? Patruzeci la sută într-un an este uluitor.
Greg Midgette: Da, 40 la sută este foarte mult. Cred că este foarte posibil ca indexul să capteze volatilitatea din datele de bază ale SUA. Dacă orașele se schimbă de-a lungul timpului, sau cantitatea cumpărată, prețurile pot să fluctueze dramatic. Ele pot varia de la oraș la oraș, iar reducerile de prețuri pot fi foarte mari pentru drogurile ilegale.
Prețurile au scăzut în statele unde marijuana este legală și ar fi greu să spunem că prețurile de pe piața ilicită s-ar mări substanțial în timp ce cele din piața legală scad. Din cele mai recente date disponibile de la DEA până la finalul lui 2016, prețurile cocainei și metamfetaminei erau în scădere. Prețurile heroinei au crescut în 2016, dar nu cu 40 la sută. Consumul de cocaină și metamfetamină a crescut în 2017, iar asta sugerează că prețurile ar fi crescut. Cele 40 de procente sunt totuși uluitoare, mai ales dacă prețurile marijuanei stagnează sau scad.
Cum afectează prețul drogurilor intervenția lui Trump de la graniță? Îmi imaginez că al cocainei ar urca, dar sunt curioasă despre marijuana.
Și eu sunt curios. De obicei interdicția ar trebui să reducă stocul, iar asta ar crește prețurile. ȘI legile mai dure ar trebui să crească prețurile. Dacă m-aș duce la pârnaie cinci ani fiindcă am fost prins cu crack, sau dacă șansele să fiu prins cresc, voi cere mai mulți bani pentru acel drog de la cumpărătorii mei. Pentru piețele ilegale, o parte din prețul de cumpărare este cel pentru „risc premium”, sau suma cu care un vânzător ar vrea să fie recompensat ca să-și asume riscul de arestare și încarcerare. Probabil că de asta, cel puțin conform Bloomberg Vice Index, prețurile sunt mai ridicate în SUA decât în țările cu venituri similare precum Danemarca și Olanda, unde legile împotriva posesiei de droguri sunt mai puțin aspre.
În statele cu piețe recreaționale, iarba legală este mai scumpă decât cea de pe piața neagră din mai multe motive. În primul rând, nu vei plăti taxe statale și locale dealerului tău. În al doilea rând, magazinele recreaționale cheltuie bani pentru licențe, testări, marketing, chirie și utilități și au nevoie să ceară mai mult din cauza asta. În al treilea rând, acel „risc premium” de care are parte un dealer pe piața ilegală este mai mic în statele cu piețe recreaționale unde posesia unei cantități mici este legală în ochii statului. Până la urmă, iarba legală este mai tare ca potență, de calitate mai bună și are șanse mult mai mici să fie contaminată cu alte substanțe, toate care arată de ce prețul ei este mai mare.
Dar iarba legală poate să micșoreze unele prețuri, nu?
Legalizarea recreațională ar putea scădea prețurile în piețele legale și ilegale fiindcă stimulează investiția în cultivarea și dezvoltarea produsului, care duce la recolte mai de încredere, muguri mai buni și costuri mai reduse de extracție. Dezvoltările astea sunt disponibile pentru piețele legale și ilegale. Mai mult, cum echipamentul pentru extragerea CO2 devine mai ieftin, se micșorează riscul premium în piețele ilegale fiindcă este mult mai ușor să ascunzi un extract de 90 la sută THC aproape fără miros decât o bucată puturoasă cu o dimensiune de cinci ori mai mare.
Ai văzut anumite trenduri despre meth versus categoria mai mare de substanțe pe bază de amfetamină? Dar ecstasy?
Metamfetamina de puritate 90% sau mai mult este acum norma conform datelor de la DEA, așa că Walter White nu ar fi special în ziua de azi. Odată cu această puritate mai mare, au crescut și internările pentru adicția de meth și pentru atacuri de apoplexie. Dacă epidemia opioidelor nu a fost așa de terifiantă și nu ne-a atras atât de puternic atenția, cred că ar trebui să îți faci griji pentru meth. Supradozele de la acest psiho-stimulent au crescut cu 200 de procente între 2012 și 2017 – 300 de procente dacă aduni și cazurile în care era îndoit cu fentanyl. Merită să iei în considerare că nu poți separa metamfetamina de alte psiho-stimulente în rapoartele de toxicologie.
Ce poți să extrapolezi din creșterile de prețuri pentru Oxy de contrabandă – citate de Index – în modul cum gestionează guvernul criza de opioide?
Asta este o întrebare foarte grea și trebuie să luăm mereu în considerare datele despre prețurile drogurilor ilegale. Nu sunt sigur ce influențează răspunsurile la epidemia de opioide la nivelurile locale, statale sau federale ale guvernului și cum influențează prețurile Oxy-ului de pe stradă. Abby Alpert, Dabid Powell și Rosalie Pacula au o lucrare recentă care oferă dovezi că supradozele de heroină s-au mărit când Purdue au modificat OxyCotin ca să-l facă mai greu de sfărâmat. O ipoteză destul de corectă este că o parte din dependenții de Oxy s-au îndreptat spre heroină când inhalarea și injectarea de Oxy a devenit mai grea. Prescrierea de analgezice cu opioide a fost pusă sub control, iar ratele de prescripție au scăzut cu 22 de procente între 2013 și 2017. Fentanyl a început să apară în Oxy de contrabandă și în heroină în acea perioadă, iar ele au devenit foarte toxice. O explicație plauzibilă, dar pur speculativă este că rețetele reale de opioide care includ Oxycodone ar putea deveni foarte valoroase pe piața ilicită, fiindcă alternativele legale sunt rare, iar cele ilicite înfricoșătoare.
Acest interviu a fost editat și condensat pentru claritate.
Acest articol a apărut inițial pe VICE US.
