Internetul nu mai văzuse de multă vreme o dezbatere mai penibilă decât cea legată de premierea elevilor în cadrul festivităților de final de an. Zic asta din cauza părinților agresivi care vor cu orice preț să demonstreze că au un copil mai cu moț și mai deștept decât ai altora, așa că țin cu dinții de coronițele alea obosite, care în fond nu demonstrează oricum nimic, nimănui.
Totul a pornit de la petiția unei profesoare din Bacău, Ana-Nela Popoveniuc, care a cerut să fie oprită premierea publică a elevilor. Deși ai zice că petițiile nu mai funcționează în 2022, uite că aceasta a avut un efect, chiar dacă nu cel așteptat. Urmarea a fost un val de furie nestăvilită din partea unor adulți în toate firea, care sunt fierți pe coronițele de flori de pus pe căpuț. Unii dintre ei, cu număr mare de urmăritori pe social media, au sărit chiar și cu jigniri la adresa copiilor care nu meritau coronițe și i-au numit „loaze” și „proști”.
Videos by VICE
Adevărul ăsta e! Dacă un copil n-a terminat clasa 0 cu coroniță, pentru că probabil nu știa să deseneze în contur, e o loază care trebuie dată la o parte și arătată cu degetul în curtea școlii, în văzul tuturor elevilor, profesorilor și părinților. Zic bine, nu?
În toată această dezbatere simt că se ocolește poate cel mai important subiect – cât de relevante sunt într-adevăr notele într-un sistem educațional ca cel al României?
Notele mari ar putea de fapt să arate mai puțină știință
Psihologul Ana-Maria Ciobanu a analizat pentru VICE care ar putea fi consecințele sistemului de notare și recompensare asupra minții unui copil care a fost învățat că scopul lui e să ia note cât mai mari.
„E o diferență enormă între un elev care vrea să obțină note mari pentru premiu și un elev care are ca obiectiv înțelegerea modalității de rezolvare a unei probleme sau dobândirea unor informații“, susține ea. „Atunci când sistemul – și aici mă refer la părinți, învățători – educă copilul să se concentreze pe obținerea unor note cât mai bune la școală, de obicei se întâmplă ca aceștia să-și piardă interesul în procesul de învățare, să evite sarcini care sunt mai provocatoare sau să nu gândească neapărat profund, creativ și în mod critic.”
De asemenea, Ana-Maria e de părere că un copil care se gândește mai mult la note va avea un nivel de curiozitate mai scăzut. Pentru că vor ajunge să considere notele mai importante decât învățatul.
Notele reflectă orice, mai puțin cât de inteligent ești cu adevărat
Sistemul de note din România reprezintă de fapt preocuparea școlii ca elevii să respecte mai degrabă curricula de învățare, decât ca aceștia chiar să învețe ceva. Elevii sunt educați să memoreze bucăți de texte din manuale, ca după să le regurgiteze pe următoarea foaie de examen și să uite tot săptămâna următoare.
Inclusiv cercetătorii din domeniul pedagogiei au afirmat că, deși inteligenţa influențează reuşita şcolară, chestia asta merge până la un anumit nivel, dincolo de care intervin alţi factori care ţin de caracteristicile mediului familial, de sănătatea fizică sau personalitatea elevului,
Problema asta nu e doar la noi, ci la scară mondială. De asta nu mă surprinde că a apărut un curent internațional în care profesorii caută alte metode de evaluarea a elevilor, diferit de cel de acordare de calificative.
În SUA, profesorii evaluează munca elevilor uneori cu stele și bifă, alteori cu note. De obicei, un sistem de notare e definit până la gimnaziu, când majoritatea elevilor au în jur de 11 ani. Cel mai comun sistem este cel de acordare a unui „A” pentru cel mai bun scor, și „F” atunci când pici testul.
Mulți cercetători au susținut că această notare, dar și felul în care sunt calculate mediile de final, sunt inechitabile pentru elevi. De exemplu, dacă un elev a intrat la un curs fără să aibă multe cunoștințe înainte, va obține la început note mai mici. Asta înseamnă că la final vor avea o medie mică, chiar dacă poate pe parcursul anului au ajuns să stăpânească materia. Practic, în loc să recompensezi și să susții progresul, îi aduci aminte constant cât de puține lucruri știa la început.
În schimb, dacă profesorul te crede inteligent, ai putea să primești note mai mari
Un studiu realizat de Viorel Robu la Universitatea „Petre Andrei” din Iași pe 182 de elevi a arătat că dacă un profesor crede despre tine că ești inteligent atunci te vei putea trezi cu note mai mari.
„Din păcate, în realitatea şcolară de la noi, mulţi profesori apelează la o serie de metode sau tehnici mai puţin ştiinţifice când vor să cunoască abilitățile și capacitățile elevilor și fac aprecieri de cele mai multe ori subiective, «după ureche»”, se arată în studiul citat.
Unul dintre riscurile acestui fenomen e că profesorii vor emite cerințe și pretenții mai mari de la copii considerați inteligenți, care ar putea să depășească capacitatea lor adevărată. Alt risc e că alți elevi ar putea fi neglijați și subestimați dacă profesorii au ajuns să creadă despre ei că nu sunt prea inteligenţi.
„Şi într-un caz şi în altul, etichetele puse superficial de unii profesori cu privire la nivelul inteligenţei unui elev pot influenţa notările ulterioare la diferite discipline, în acest fel completându-se un cerc vicios care va conduce în multe cazuri la eşec şcolar prin abandon sau prin rămânerea severă în urmă în ceea ce priveşte nivelul achiziţiilor şcolare”, concluzionează autorul studiului.
Legătura dintre note și problemele psiho-emoționale e mai strânsă decât credeai
Problemele cu notele ar fi astea: sunt demotivante, nu măsoară de fapt nivelul de învățare și cresc stresul elevilor. Între ianuarie 2019 și februarie 2020, programul Challenge Success al Universității Stanford a chestionat aproximativ 54 000 de elevi de liceu, iar rezultatele au arătat că 76 la sută dintre elevi au raportat că întotdeauna sau adesea își fac griji că n-o să se descurce la școală, iar 75 la sută au declarat că se simt mereu sau adesea stresați de teme.
Problema e că stresul, în sine, te face mai neperformant, pentru că interferează cu capacitatea creierului de a procesa informații noi, de a reaminti cunoștințele anterioare și a îndeplini sarcini cognitive superioare.
Se pare că notarea nu e stresantă doar pentru elevi, ci și pentru profesori. Chiar dacă notarea ar trebui să reprezinte expertiza profesională a unui profesor, profesorii primesc în realitate puțină pregătire când vine vorba de asta. Drept urmare, profesorii repetă adesea modul în care au fost ei evaluați, imită practicile de notare ale colegilor lor sau inventează altele pe parcus. Nu e de mirare că notarea este considerată unul dintre cele mai frustrante aspecte ale predării.
Notele generează probleme cu stresul și anxietatea, dar și invers, anxietatea și depresia influențează notele. Problemele de sănătate mintală pot afecta nivelul de energie al elevului, concentrarea, capacitatea mentală și optimismul, împiedicând performanța. Cercetările sugerează că depresia este asociată cu medii mai mici, performanțe academice reduse și abandon școlar. Practic e un cerc vicios în care sistemul nu e deloc de ajutor.
În concluzie, mai trebuie spus ceva. Copiii cu CES, adică cei cu cerințe educaționale speciale, sunt dezavantajați de sistemul de educație și nimeni nu vorbește despre asta. CES nu presupune automat o dizabilitate, poate fi vorba doar de o dificultate de concentrare și învățare. Mulți părinți refuză însă să emită pentru copilul lor certificatul CES de la CJRAE, din teama de discriminare sau pentru că pur și simplu nu vor să accepte că ar putea avea un copil cu probleme.
În lipsa acestui certificat, copilul va intra în competiție cu ceilalți elevi atât în clasă, cât și la examene. Probabil dacă te-ai uita la notele lui și ai fi influencer cu prea multe păreri pe Facebook, ai zice că acel copil e o loază care refuză să muncească. Când în fapt, ar putea fi vorba doar de un copil care nu are capacitatea să țină pasul cu nivelul clasei, și nu din vina lui.
