Sorin Ilieșiu, senatorul care a propus construirea unei cruci gigant în rondul de la Piața Universității, intenționează să consulte cetățenii din București în legătură cu proiectul său de lege. Ilieșiu a declarat că va trimite o scrisoare Consiliului General al Municipiului București, în care va cere organizarea unui referendum local, pentru că „au existat voci care au contestat proiectul și trebuie să rămânem o țară democratică”.
REFERENDUMUL VA FI SUPORTAT DIN BUGETUL PRIMĂRIEI
Așadar, bucureștenii ar putea fi chemați, în următoarele luni, să se pronunțe cu „DA” sau „NU” în privința ridicării monumentului-cruce, din intersecția de la Piața Universității. Iar, conform legii referendumului, întreaga cheltuială ar urma să fie suportată din bugetul primăriei, adică din banii noștri. Nu se știe suma exactă care ar urma să fie cheltuită pentru consultarea populației, dar, ca ordin de mărime, referendumul pe care Oprescu ar fi vrut să-l organizeze pentru a rezolva problema maidanezilor (și care n-a mai avut loc), ar fi urmat să coste șase milioane de lei, adică aproximativ 1,5 milioane de euro. Fiind vorba de Oprescu, pentru o estimare corectă se adaugă 10%.
Videos by VICE
Citește și Bucureștenii își iau țepe de la primari de mai bine de 150 de ani
Referendumul local se poate face în condițiile unor probleme de interes deosebit ale orașului. Și, deși legea spune că problemele supuse referendumului se stabilesc la propunerea primarului sau a unei treimi din numărul de consilieri locali, se pare că mai sunt și excepții. Maria Popa, membru în CGMB, a declarat pentru VICE că oricine poate solicita consultarea populației în privința unor chestiuni de interes local. Așadar, chiar și un senator cu idei năstrușnice. „Aprobarea, însă, se stabilește de către membrii Consiliului, în funcție de importanța proiectului care urmează să fie supus referendumului”, a mai zis Popa.
ILIEȘIU A ADUS PROIECTULUI DOUĂ AMENDAMENTE, CARE NU SCHIMBĂ NIMIC
Între timp, criticile recente din spațiul public l-au determinat pe senatorul Sorin Ilieșiu să aducă proiectului de lege inițial două amendamente la articolul ce prevede construirea crucii din Piața Universității. Aceste amendamente urmează să fie dezbătute în Camera Deputaților. Într-un comunicat de presă, Ilieșiu notează:
Textul „Monumentul va fi reprezentat de o cruce din metal inoxidabil, similară cu Crucea Eroilor Neamului, având o dimensiune de 20-25 metri” va fi înlocuit cu textul „Monumentul va fi reprezentat de o cruce de dimensiune monumentală”.
Fraza asta e o capodoperă în sine. Nu știu exact cât înseamnă „monumental”, dar am o vagă bănuială: 20-25 de metri.
Textul „Pe Cruce va fi montată o instalaţie de iluminare, care va funcţiona continuu, în memoria victimelor. Crucea va fi flancată de drapelul României” va fi înlocuit cu textul „Crucea va iradia continuu lumină, în memoria victimelor. Crucea va fi însoţită de drapelul României”.
Eu înțeleg că nu mai e de actualitate instalația de iluminare, dar crucea tot va iradia continuu lumină. Nu se menționează cum, dar am două variante: fie se merge pe mâna unei intervenții divine, fie se ia în calcul că flăcările din inimile credincioșilor vor arde neîncetat și astfel vor lumina crucea. Sau, a treia variantă, crucea va fi, totuși alimentată cumva la o sursă de curent. Curent care va ajunge în niște becuri.
Am încercat să primesc răspunsuri la aceste dileme de la Sorin Ilieșiu însuși. Când a răspuns la telefon, cineva se auzea, din fundal, răcnind ceva la un microfon. Era în Senat. Ilieșiu a fost politicos. Și-a cerut scuze că nu mi-a putut răspunde la întrebările pe care i le trimisesem cu o seară înainte. L-am întrebat dacă nu putem lămuri problema telefonic. Mi-a spus: „Nu, nu. Chiar nu mai am timp. Scrieți acolo așa: «Domnul Ilieșiu nu a dorit să comenteze». O zi bună‟.
ONG-urile NU SUNT DE ACORD CU ALEGEREA UNUI SIMBOL RELIGIOS PENTRU MONUMENT
Câteva organizații nonguvernamentale, printre care Activewatch, Funky Citizens și Asociația Peisagiștilor din România, au trimis o scrisoare publică, în care solicită Camerei Deputaților respingerea legii lui Ilieșiu. Cel puțin în forma în care este ea acum. Semnatarii scrisorii menționează că inițiatorul propunerii „a confundat proiectul de lege cu un proiect de reamenajare a spațiului urban, ignorând legislația în domeniu”.
Astfel, descrierea detaliată a crucii nu ține cont de legislația de patrimoniu și încalcă procedurile legale de avizare. Finanțarea proiectului este considerată, la rândul ei, o mare necunoscută, neexistând o estimare clară a cheltuielilor. „O astfel de investiție trebuie planificată cu maximă transparență și deschidere, mai ales având în vedere importanța simbolică a monumentului pentru toți cetățenii-finanțatori ai construirii acestuia”, notează semnatarii comunicatului.
Citește și Bisericile de termopan ale României
Totodată, prin descrierea explicită a formei, a dimensiunilor și a particularităților monumentului, s-ar anula, practic, concursul de proiecte, care este menționat în lege. În comunicat se mai arată că Ilieșiu „limitează posibilitatea cetățenilor de a se exprima cu privire la simbolistica pe care o consideră potrivită”. Organizațiile semnatare subliniază nevoia organizării unui concurs de idei cu privire la forma monumentului, unul care ar trebui să fie reprezentativ pentru toți românii și, deci, să nu înfățișeze un simbol religios.
DEPUTAȚII SPUN CĂ N-AR VOTA LEGEA ÎN FORMA ACTUALĂ
Dacă în plenul Senatului propunerea a trecut lejer (57 de voturi pentru, opt abțineri și doar patru împotrivă), am vrut să aflu ce părere au și deputații despre proiectul pe care urmează să-l voteze în curând. Așa că am vorbit cu câțiva membri din Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă.
Cei mai mulți susțin că legea lui Ilieșiu e exagerată și n-are nicio șansă să treacă. Dan Cristian Popescu, deputat PNL, afirmă că o cruce gigant în Piața Universității ar fi inoportună, mai ales în condițiile în care, în zona aceea, există deja o cruce mai mică, din piatră: „Proiectul domnului Ilieșiu intră mai mult în zona propunerilor excentrice, exotice. Sigur că toți vrem să cinstim memoria victimelor comunismului și că e nevoie să înțelegem ce s-a întâmplat în 1989, pentru a nu mai repeta acele greșeli. Însă, sunt convins că există și forme de cinstire a eroilor mai practice, adecvate regimului urbanistic. Clar, aș vota împotriva legii”.
Citește și De ce e totuși bine ca parlamentarii și miniștri români să aibă salarii mai mari
Tot contra ar vota Gheorghe-Mirel Taloș, deputat ALDE: „Domnul senator Ilieșiu s-a aflat în treabă când a propus acest proiect. Deși sunt un anticomunist convins, un asemenea monument, în rondul din Piața Universității, mi se pare de neam prost. Au trecut 26 de ani de la revoluție, comunismul a fost deja condamnat”, ne-a declarat Taloș.
Membru al UDMR și vicepreședinte al Comisiei pentru Cultură din Camera Deputaților, Arpad-Francisc Marton, subliniază faptul că amplasarea unei monument nu intră în atribuțiile legislativului. „Știu că în mai multe țări există proiecte legate de condamnarea totalitarismului comunist, însă trebuie reglementate conform cu legea în vigoare. N-am studiat încă textul legii, dar, dacă se specifică explicit ridicarea unei cruci, atunci voi vota împotrivă”.
Citește și Viața e zi cu zi în România comunistă
Și Theodor Paleologu, deputat independent, crede că o cruce la Universitate este „de un prost gust perfect” și că nu crede că propunerea lui Ilieșiu va fi votată. „O asemenea idee este ridicolă. O să ajungă, probabil, și la Comisia pentru Cultură de la Camera Deputaților și voi combate acest proiect, care e nepotrivit”, a declarat Paleologu, pentru Mediafax.
Nici Mihai Sturzu, fost interpret în îndrăgita trupă HI-Q, în prezent membru al PSD, nu pare prea încântat de planurile lui Sorin Ilieșiu. „Un muzeu al comunismului este, după părerea mea, binevenit, mai ales în acest moment, în care regimul Ceaușescu începe să dispară din memoria generațiilor mai tinere, care nu au apucat să simtă nemijlocit privațiunile și oroarea acestui regim. În schimb, sunt sceptic în privința a ceea ce ar putea fi acea cruce de oțel cu instalație de lumini. Nu știu de unde a apărut această descriere, dar știu că ortodoxia înseamnă tradiție și simbolurile religoase pot fi cu greu modernizate, la noi, din perspectiva credincioșilor. Mă voi opune ideii. Și nu fiindcă sunt împotriva credinței, ci fiindcă mi se pare că nici pentru credincioși un asemenea monument nu funcționează cum ar trebui”, a răspuns acesta.
Mădălin Voicu, vicepreședinte al aceleiași comisii, nu zice nici da, nici nu s-ar abține de la vot. Deputatul PSD a declarat pentru VICE: „Nu sunt foarte la curent cu proiectul lui Ilieșiu, dar se cheltuiesc deja foarte mulți bani pe monumente (Catedrala Mântuirii Neamului, biserici sau mânăstiri). Sunt ortodox, însă un monument de aceste dimensiuni mi se pare exacerbat și ar putea să aibă un efect invers chiar și pentru credincioși”.
CUM DE A TRECUT LEGEA ÎN PLENUL SENATULUI?
În condițiile în care cei mai mulți deputați nu par entuziasmați de idee și ar zice, mai degrabă, „pas”, ne-ntrebăm, pe bună dreptate, cum de a trecut legea așa ușor în Senat. Și nu oricum, ci cu o majoritate covârșitoare, doar patru din senatori votând împotriva proiectului legislativ inițiat de Sorin Ilieșiu.
Prima explicație ar fi că, atunci când au votat pentru, senatorii nu și-au dat seama ce impact ar avea amplasarea unei cruci gigant în rondul de la Piața Universității. N-au realizat că nu-s acolo ca să autorizeze construcții de monumente și nici nu și-au dat seama că 25 de metri înseamnă, ce să vezi!, 25 de metri.
A doua explicație mi se pare cea mai probabilă. Partea care prevede construirea unei cruci de dimensiuni uriașe este menționată abia spre sfârșitul proiectului, la articolul cinci (din șapte). Așa că, foarte posibil, senatorii și-au bazat votul doar pe titlul proiectului de lege și-au răsfoit puțin prima parte a propunerii.
Citește și Pișatul pe vot dăunează grav gândirii libere
Adică, exact partea care suna frumos și normal. Cea în care se menționau condamnarea comunismului și cultivarea memoriei naționale antitotalitare și se propuneau elaborarea unui raport de către Academia Româna, precum și înființarea unui Muzeu Național în amintirea acelei perioade.
Spre finalul textului, lucrurile se schimbau. Acolo scria negru pe alb de-o cruce mamut, din oțel, care să lumineze zi și noapte și care să se zărească din depărtare. Am imaginea asta în minte. Cu senatorii obosiți, spre sfârșit de program, grăbiți să plece acasă. Parcă îi și văd cum studiază proiectul pe genunchi, zic repede un „da”, după care o zbughesc spre ieșire, ca niște școlari care-au scăpat de teză.
Și-mi dau seama că imaginea asta e chiar mai tristă decât votul în sine.
Urmărește VICE pe Facebook
Citește și alte materiale despre comunism:
Ce înțeleg tinerii români despre comunism din filme?
Rătăcit în Revoluție: am tras cu arma, am cerșit mâncare și m-am întâlnit cu Rambo
Povestea cavalerului fără cap care bântuie România